UPDATE Corpul de Control al premierului reclamă un prejudiciu de 68 de milioane de lei la Sănătate, în mandatul lui Cseke Attila ca ministru

Corpul de Control al premierului susține că la Ministerul Sănătăţii a fost creat un prejudiciu de peste 68,7 milioane lei, reprezentând contribuţii neîncasate în principal în mandatul lui Cseke Attila (UDMR) – foto– de ministru.

Potrivit Mediafax, presupusul prejudiciu invocat de Corpul de control a fost cauzat în perioada în trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii ministerului şi-ar fi îndeplinit obligaţiile.

Corpul de Control precizează că fapta reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii de a îndeplini în mod defectuos obligaţiile privind urmărirea încasării acestor contribuţii trimestriale, datorate de 23 de plătitori, selectaţi prin sondaj în raport cu sumele notificate, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, conform Codului Penal.

Constatările au fost transmise inclusiv Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Curţii de Conturi.

Neregulile invocate de Corpul de control al premierului Ponta:

• Pentru contribuţiile trimestriale (taxa clawback) aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, ordinul comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din 2010 a fost emis cu întârziere de aproximativ 8 luni faţă de termenul legal, având drept consecinţă necalcularea şi neîncasarea în termenul legal a contribuţiei datorate.
• Ordinul a fost emis şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 3631 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, deoarece ministrul şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu au prevăzut obligaţia depunerii de către plătitori a declaraţiilor aferente trimestrului IV 2009, deşi contribuţia trimestrială era datorată începând cu data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 104/2009, respectiv începând cu trimestrul IV 2009.
• La nivelul Ministerului Sănătăţii nu a fost constituită o structură de specialitate care să aibă ca atribuţie de serviciu gestionarea taxei clawback, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii avea ca atribuţie „verificarea şi urmărirea încasărilor rezultate din contribuţiile trimestriale datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau de împuterniciţii acestora, fiind astfel încălcate dispoziţiile legale. La nivelul Ministerului Sănătăţii nu a fost adoptată nici o procedură operaţională specială cu privire 1a gestionarea contribuţiilor trimestriale, cu încălcarea dispoziţiilor legale.
• Sumele notificate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătăte prevăzute în centralizatoarele transmise către Ministerul Sănătăţii privind taxa clawback, nu au fost înregistrate în contabilitatea ministerului, în contul debitori „461” şi, prin urmare, nu se regăsesc nici în contul de execuţie a bugetului Ministerului Sănătăţii – venituri pentru perioada 2010-septembrie 2012, contrar dispoziţiilor legale.
• Prin neînregistrarea în contabilitatea Ministerului Sănătăţii a sumelor notificate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prevăzute în centralizatoarele transmise ministerului, acesta din urmă, neavând o situaţie certă a drepturilor constatate şi, implicit a drepturilor constatate de încasat, nu a putut urmări şi încasa în termenele legale şi în cuantumul fixat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, contribuţiile datorate de plătitori.
• Prin neînregistrarea sumelor notificate, neurmărirea încasărilor şi neîncasareâ contribuţiilor datorate, reprezentând taxa clawback, Ministerul Sănătăţii nu a realizat veniturile proprii ce puteau fi folosite pentru investiţii şi finanţări în sistemul sanitar public, privând sistemul de sănătate de o importantă resursă bugetară.
• De la data intrării în vigoare a ordinului comun, respectiv din iunie 2010 până în noiembrie2010, Ministerul Sănătăţii nu a efectuat niciun demers către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în vederea încasării veniturilor de la societăţile comerciale plătitoare ale contribuţiilor trimestriale. Abia în noiembrie 2010 Ministerul Sănătăţii a transmis Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate situaţia încasărilor din taxa clawback, în cuantum de 374.828,15 lei.
• Din cauza neînregistrării în contabilitate a sumelor notificate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate menţionate în centralizatoarele transmise Ministerului Sănătăţii, situaţia creanţelor datorate de plătitorii taxei clawback aferentă perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, neachitate până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 77/2011 (01.10.2011), precum şi situaţia soldurilor contribuţiilor stabilite înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ nu au fost transmise Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea continuării procedurilor legale pentru încasarea creanţelor bugetare.
• Ministerul Sănătăţii nu a implementat în termenul stabilit de către Curtea de Conturi a României, respectiv până la data de 31.03.2012, măsurile dispuse prin Decizia acesteia nr. 16/V/24.11.2011, privind evidenţierea în contabilitate a tuturor drepturilor constatate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate reprezentând contribuţii trimestriale datorate, precum şi cele privind urmărirea încasării veniturilor din aceste contribuţii.
• Șeful Direcţiei Juridice şi Contencios, Angheloiu Gabriela, nu a menţionat nici în declaraţia de interese din martie 2011, nici în declaraţia de interese din iunie 2012, faptul că avea calitatea de asociat la societatea Andreeas Decor şi nu a menţionat în declaraţia de interese că, la data respectivă, deţinea şi calitatea de membru în Consiliul de administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria, judeţul Teleorman.
• În nota de control se mai arată că, în perioada 2009-2012, Direcţia Juridică şi Contencios din cadrul Ministerului Sănătăţii nu a pus în executare hotărâri ale instanţelor de judecată, cu titluri executorii, iar prin neaducerea la îndeplinire de bunăvoie de către instituţie a obligaţiilor stabilite prin aceste hotărâri judecătoreşti s-a produs un prejudiciu ministerului în cuantum de cel puţin 74,6.6 milioane lei, sumă ce reprezintă cheltuielile de executare silită, precum şi diferenţa dintre debitele actualizate şi debitele principale prevăzute în titlurile executorii.
• Răspunzători pentru neefectuarea demersurilor legale pentru executarea de bunăvoie a obligaţiilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti titluri executorii sunt indicaţi directorii Constantinescu Minola, Grozavu Mirela Nicoleta şi Angheloiu Gabriela, care au ocupat această funcţie în perioada 2009 – 2012.
• La momentul efectuării controlului, Direcţia Juridică şi Contencios a valorificarea dreptului câştigat în instanţăsituaţie din care rezultă existenţa unui număr de 24 de hotărâri judecătoreşti titluri executorii care stabilesc In sarcina Ministerul Sănătăţii obligaţii de plată, ce nu au fost puse în executare voluntar de minister până la data controlului. Prin urmare, există riscul ca, în continuare, creditorii să demareze procedura executării silite împotriva ministerului, fapt ce va antrena plata unor cheltuieli suplimentare.
• Direcţia Juridică şi Contencios nu a efectuat demersurile legale pentru evaluarea prejudiciului suferit de Ministerul Sănătăţii ca parte vătămată în dosarul nr. 77987/3/2011, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a-ll-a Penală, având ca obiect infracţiuni de corupţie, în vederea constituirii ca parte civilă.
• Ordinul ministrului Sănătăţii din septembrie 2011 prin care Elena Florentina Mărgărit a fost numită, interimar, în funcţia de manager al Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie Nord, judeţul Constanţa, a fost avizat pentru legalitate de către directorul Direcţiei Juridice şi Contencios din cadrul Ministerului Sănătăţii, deşi nu erau respectate condiţiile de legalitate ce trebuiau îndeplinite pentru ocuparea acestei funcţii.
• Astfel, s-a constatat faptul că avizul de legalitate a fost acordat, cu toate că la data numirii sale în funcţia de manager al Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie Nord, Mărgărit Elena Florentina nu îndeplinea condiţia de a fi cadru universitar sau medic primar (ea fiind absolventă a Universităţii „Andrei Şaguna” din Constanţa, Facultatea de Ştiinţe Economice, Specializarea Management), şi nici condiţia de a fi absolventă a unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţii.
• „Având în vedere dispoziţiile art, 13 alin. (12) din O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează competenţa materială de efectuare a urmăririi penale, dacă „s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro în cazul infracţiunilor prevăzute la art. (…) 248 şi 2481 din Codul penal’, Corpul de control al primului-ministru va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie, organul de urmărire penală competent să cerceteze posibilele fapte de natură penală constatate în cadrul acţiunii de control privind activitatea Ministerului Sănătăţii”.

Corpul de control indică presupușii vinovați:

• Directorii Direcţiei Legislative şi Asistenţă Juridică/Direcţiei Juridice şi Contencios nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu sau le-au îndeplinit în mod defectuos, în sensul că nu au înştiinţat conducerea ministerului cu privire la existenţa unor obligaţii de plată stabilite prin titluri executorii sau au înştiinţat-o tardiv, cu consecinţa executării silite a Ministerului Sănătăţii şi, implicit, a plăţii de către acesta a unor cheltuieli suplimentare, în cuantum de cel puţin 74.639,96 lei.
• Directorul Gabriela Angheloiu a depus la Ministerul Sănătăţii declaraţiile de interese întocmite în anii 2011 şi 2012, care conţin date ce nu corespund realităţii privind calitatea de asociat la firma Andreea Decor
• Directorii Direcţiei Generale Economice care nu au înregistrat în contabilitatea Ministerului Sănătăţii sumele notificate de CNAS, transmise în format centralizat ministerului, reprezentând contribuţiile trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, având drept consecinţă denaturarea rezultatelor financiare, precum şi a elementelor de activ şi de pasiv ce se reflectă în bilanţ.
• Alți reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi-au îndeplinit în mod defectuos obligaţiile legale referitoare la urmărirea încasării contribuţiei trimestriale, cu consecinţa neîncasării la bugetul statului prin bugetul Ministerului Sănătăţii a sumei de 68.744.733,74 lei, reprezentând contribuţii aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, datorate de un număr de 23 de plătitori, selectaţi prin sondaj în raport cu sumele notificate.
• Ministerul nu a dus la îndeplinire măsurile dispuse de Curtea de Conturi, până la termenul din martie 2012,, cu consecinţa nerecuperării prejudiciului cauzat, pe de o parte, de neînregistrarea în contabilitate a tuturor drepturilor constatate, reprezentând contribuţia datorată, iar, pe de altă parte, de neurmărirea încasării drepturilor constatate.

UPDATE. Attila Cseke: Un atac politic

Fostul ministru al Sănătății, Attila Cseke, a negat acuzațiile aduse de Corpul de control al premierului Ponta și a susținut că instituția a lansat un ”atac politic” asupra lui.

„Oamenii ăştia, de la Corpul de Control al premierului, nu ştiu legislaţia. Îmi pare rău să spun asta despre Corpul de Control al premierului României, dar oamenii din această structură nu cunosc Constituţia şi legile ţării”, a declarat, vineri, pentru corespondentul MEDIAFAX fostul ministru al Sănătăţii, întrebat despre prejudiciul de peste 68,7 milioane lei, reprezentând contribuţii neîncasate în trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, constatat de Corpul de Control al premierului la nivelul Ministerului Sănătăţii.

Cseke a afirmat că „ştirea privind aşa-zisul prejudiciu cauzat” la Ministerul Sănătăţii este „răsuflată”, fiind difuzată încă în timpul campaniei electorale, iar faptul că acum este readusă în atenţia opiniei publice denotă „un atac politic”.

„Ştirea aceasta este răsuflată, a mai fost şi în noiembrie, în timpul campaniei electorale, iar faptul că acum este din nou adusă în actualitate pe mine mă face să cred că se doreşte un atac politic”, a spus Cseke.

În ceea ce priveşte acuzaţiile aduse de Corpul de Control al premierului, conform cărora fostul ministru ar fi emis cu întârziere ordinul pentru stabilirea şi încasarea contribuţiilor trimestriale datorate de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau de împuterniciţii acestora aferent perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, Cseke a afirmat că acestea nu se susţin întrucât taxele şi impozitele, conform Constituţiei, nu se stabilesc prin ordine de miniştri, ci prin lege.

„Conform Constituţiei, impozitele şi taxele nu se stabilesc prin ordine de ministru, ci prin lege, deci taxarea şi impozitarea unor agenţi economici nu depinde de un ordin de ministru. Trebuia ca oamenii din Corpul de Control al premierului să citească Constituţia şi legile”, a spus fostul ministru al Sănătăţii.

„Din câte ştiu eu, termenul de prescriere a impozitelor şi taxelor este de cinci ani, deci mai este încă un an şi jumătate de acum încolo în care statul, Ministerul, dacă nu a încasat banii până acum, poate să-i încaseze”, a spus fostul ministru, adăugând: „Deci, după părerea mea, nu există niciun prejudiciu”.