După decizia CCR privind nelegalitatea completurilor de cinci judecători „a existat un pericol real de tensionare între” secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declarat Corina Corbu (foto), joi, în fața plenului CSM.
Judecătoarea Corbu a fost singurul candidat pentru conducerea Curții Supreme și a primit aviz favorabil din partea Consiliului, așa încât, ea ar trebui să ocupe postul de președinte al ICCJ începând cu septembrie, când se încheie mandatul Cristinei Tarcea.
Cea din urmă a ales să nu candideze pentru un al doilea mandat, după trei ani tumultoși la șefia ICCJ:
Îmi este foarte dor să trăiesc alături de oameni obișnuiți, normali , cu bun simț și cu multă onestitate. Nu e vorba neapărat de Înalta Curte, pentru că așa cum am arătat colectivul de la Înalta Curte este un colectiv minunat. Este vorba de altă ocazii care vizau relațiile și instituționale, dar și personale.
Cristina Tarcea a avut un mandat foarte tensionat la conducerea ICCJ, mandat ce s-a suprapus este perioada în care coaliția de guvernare a modificat legile Justiției și codurile penale. Membru de drept în CSM, ea a fost un critic permanent al așa-zisei reforme elaborate de PSD și ALDE, reformă ce a adus și avertismente dure din partea instituțiilor europene și din cauza căreia România a fost în pericol să intre sub incidența Articolului 7 din Tratatul UE.
Principalele afirmații ale Corinei Corbu, la interviul de joi:
- Nu putem vorbi despre efectele ultimei decizii (privind completurile de fond specializate pe infracțiuni de corupție – n. red.). Aceasta ultimă decizie a avut un impact mai redus. După prima decizie, au fost foarte multe discuții la nivelul Instanței Supreme, a existat un pericol real de tensionare între secții, au existat tendințe de culpabilizare a colegilor de la penal. A avut un efect nu tocmai pozitiv. Eu cred că a afectat imaginea Înaltei Curți.
- Au existat anumite dificultăţi, spun eu, în comunicarea Înaltei Curţi atât în interiorul instanţei, cât şi în exterior. Au fost sesizatae şi anumite dificultăţi şi în colaborarea Înaltei Curţi atât cu instanţele de judecată şi, uneori, şi cu anumite instituţii. Toate aceste aspecte, în opinia mea, au imprimat un anumit grad de lentoare procesului de modernizare al Instanţei Supreme, însă am considerat că acest lucru se datorează într-un fel sau altul şi nu aş personaliza, pur şi simplu aşa a fost conjunctura, acestea au fost provocările, astea sunt rezultatele.
Cristina Tarcea: Procedura declanșată de CSM, ilegală
Cristina Tarcea a declarat în timpul interviului că procedura de selecție a noului președinte al ICCJ, declanșată de CSM în luna mai, este ilegală. Legea precizează că toate candidaturile se depun în termen de 30 de zile de la vacantarea postului, iar vacantarea s eva produce abia în septembrie, când se încheie mandatul său, a explicat actualul președinte al Curții Supreme, citat de Mediafax.
Pe marginea acestei situații a fost purtat un dialog între Cristina Tarcea și colega sa, Corina Corbu, în care a intervenit și Lia Savonea, președinte CSM, considerată o susținătoare a modificărilor aduse legislației justiției de către coaliția PSD – ALDE:
Cristina Tarcea: Doamna președintă, permiteți-mi, vă rog să vă adresez niște întrebări, o primă întrebare se referă la următorul aspect, într-un interviu pe care l-ați dat când v-ați depus candidatura, ați declarat următoarele „Tot ce îmi doresc este ca la înalta Curte să domnească supremația legii și respectarea drepturilor omului”, în acest context eu vă întreb pe dumneavoastră, ați valida vreodată prin prezența dumneavoastră sau prin votul dumneavoastră o procedură care nu respectă legea?
Corina Corbu: Fără îndoială că nu îmi doresc decât să respect legea
Cristina Tarcea: Nu ați valida nici prin prezență, nici prin vot o procedură care nu respectă legea? În acest context, aș dori punctul de vedere sincer al dumneavoastră, procedura de astăzi și candidatura dumnevoastră respectă dispozițiile legale?
Corina Corbu: Eu, în calitate de candidat nu cred că aș putea să îmi exprim un astfel de punct de vedere, în condițiile în care m-am înscris într-o procedură care a fost demarată de CSM. Am urmat o procedură demarată de CSM, eu consider că ea se înscrie unor dispoziții legale.
(…)
Lia Savonea: Nu e cadrul și nu e competența candidatului să se pronunțe
Cristina Tarcea: Îmi permiteti sa continui?
Lia Savonea: Nu, doamna președinte.
Cristina Tarcea: Este vreun punct care îmi interzice să pun întrebări?
Lia Savonea: Nu, dar este un cadru legal fixat de lege și regulament.
Cristina Tarcea: Judecătorii ÎCCJ care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. 1 își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte a devenit vacantă.
Corina Corbu: Eu dacă aș avea cel mai mic sentiment, dacă aș putea vulnerabiliza procedura ÎCCJ, eu nu m-aș afla aici.
Cristina Tarcea: Această procedură declarată în pofida dispozițiilor legale este de natură a vulnerabiliza ÎCCJ?
Corina Corbu: Eu cred că, dacă această procedură este în afara legii, nu pot eu să mă pronunț în acest moment. Este o chestiune de interpretare a textului și eu cred că în alt cadru se va putea efectua.
Cristina Tarcea: Nu este o chestiune de interpretare a textului. Termenii legali sunt extrem de concreți și lipsiți de echivoc. 30 de zile de la vacantarea postului.
Corina Corbu: Eu cred că atâta vreme cât CSM a demarat această procedura, cred că a avut în vedere acest text.
Implicată într-un dosar de corupție în care au fost acuzați toți inculpații
Judecătoarea Corbu a fost acuzată într-un dosar de corupţie în care principala vizată era judecătoarea Gabriela Bîrsan, dosar finalizat cu achitarea tuturor inclupaților.
În urma deciziei de achitare, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, anul trecut, decretul de numire a Corinei Corbu în funcţia de preşedinte al Secţiei de contencios administrativ din cadrul ÎCCJ, pe o perioadă de trei ani.
Dosarul:
Judecătoarele Gabriela Bârsan (fost președintele Secției de Contencios a ICCJ, este soția fostului judecător român la CEDO, Corneliu Bârsan) și Iuliana Pușoiu ar fi primit diverse cadouri ca să favorizeze în procese firmele omului de afaceri Gabriel Chiriac.
Afaceristul i-ar fi plătit judecătoarei Pușoiu, prin intermediul avocaților Gherbovan Silinescu, o excursie în Malaezia și o petrecere la Marriott.
Judecătoarei Bârsan i-ar fi plătit biletele de avion până la Stuttgart, o petrecere la Moulin Rouge în Paris, o poșetă Channel, pantofi și ar fi pus la dispoziția fiului ei apartamentul lui din Paris, timp de 2 luni.
În schimb, judecătoarea Bârsan l-ar fi favorizat în procese ceea ce a condus, de exemplu, la faptul că una dintre firmele omului de afaceri nu a mai fost nevoită să plătească către Fisc aproape 1.300.000 de lei taxe.
Judecătorii Anton Pandrea și Corina Corbu au fost acuzați că le-ar fi avertizat pe colegele lor că sunt interceptate de DNA, după ce chiar magistratul Pandrea a emis autorizația de interceptare.
