În al doilea trimestru din 2021, pensia medie lunară a fost de 1.661 lei, cu 225 lei peste valoarea consemnată în același trimestru al anului anterior.
Ajustat cu creşterea preţurilor, puterea ei de cumpărare a crescut cu 11,6% faţă de T1 2020. De reținut, deși pensile se dau din salarii, acestea din urmă au avansat doar pe jumătate, respectiv +5,8% în termeni reali, ceea ce a majorat deficitul sistemului de asigurări sociale.
Pe parcursul ultimelor 12 luni, numărul de persoane aflate în plată a scăzut per total cu circa 47 mii de persoane.
Evoluţiile au fost, însă, mult diferite pe categorii. La categoria cea mai mare, cea pentru limită de vârstă (4.023 mii persoane), au fost mai mult cu 8 mii persoane, s-a majorat cu 7 mii numărul celor cu pensie anticipată parțială și s-au înregistrat scăderi la toate celelalte categorii de beneficiari de pensii, cota maximă fiind consemnată (-48 mii persoane) la cele de invaliditate.
Scăderile cele importante s–au înregistrat la cei încadraţi în diverse grade de invaliditate (-37 de mii de persoane mai puţin pe parcursul ultimelor patru trimestre) și la beneficiarii de pensii în calitate de urmaş (-12 mii de persoane). La cea mai restrânsă categorie de beneficiari, cea a persoanelor pensionate anticipat cu drepturi depline s-a înregistrat o diminuare de 2 mii de persoane.
Ca urmare a creşterii semnificative a preţurilor din al doilea trimestru al anului în curs (indicele de inflaţie mediu pe T2 2021 s-a situat la 3,64%), puterea de cumpărare a sumelor nominale încasate a avansat la un nivel aproximativ dublu în cazul pensiilor anticipate față de cele pentru limita de vârstă ( cam 22% – 11% „scor” de majorare reală), în timp ce avansul la cei mai amârăți pensionari, cei cu dizabilități, a fost de doar 5%.
Această dispunere a majorărilor de la un an la altul, dincolo de nivelul mult mai ridicat decât se clamează public, ridică un mare semn de întrebare din perspectiva protecției sociale. Este cel puțin bizar să favorizezi clar persoanele care nu atins vârsta de pensionare în detrimentul celor mai în vârstă și al celor care nu mai pot lucra la capacitate maximă.
Ajutorul de completare – pe un trend ușor descendent al numărului de beneficiari
Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate ( în prezent – indemnizație socială) a scăzut pentru al doilea an consecutiv, până la un nivel redus cu 3% față de același trimestru al anului trecut dar a rămas cu aproape 15% peste cel din T2 2017.
Creşterea a fost ceva mai pronunțată pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-13%) și marginală la beneficiarii proveniți din sistemul asigurărilor sociale (-1,3%). De reţinut, există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (4,6 mii sau aproape 0,5% din total) și s-au situat sub pragul legal de venit minim.
În fine, ar mai fi de subliniat diferența destul de pronunțată în profil teritorial între valoarile cele mai reduse ale pensiei medii (1.272 lei în județul Botoșani, 1.279 lei în Giurgiu și 1.298 lei în Vrancea) și cele mai crescute (2.122 lei în județul Hunedoara, 2.024 în București și 1.889 lei în județul Brașov). Ecartul de 850 de lei este considerabil și va face dificilă adoptarea unor măsuri uniforme la nivel național.
Urmărește-ne pe Google News
