fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Just Business

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au… Mai mult

30.06.2020

Convergenţa: România îndeplineşte doar unul din cele patru criterii economice pentru adoptarea euro

de Marin Pana , 25.5.2018

„Raportul a concluzionat că România îndeplinește în prezent unul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriul legat de finanțele publice. România nu îndeplinește criteriile legate de stabilitatea prețurilor, de cursul de schimb și de ratele dobânzilor pe termen lung, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.”

”Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria și Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Bulgaria, Croația, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea prețurilor.

Niciunul dintre statele membre nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul dintre ele nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): înainte de a adera la zona euro, este necesar ca un stat membru să participe la acest mecanism, fără să cunoască tensiuni grave, timp de cel puțin doi ani.”

Aşa se prezintă situaţia României potrivit raportului întocmit pe anul 2018 de Comisia Europeană pentru cele şapte state membre care şi-au asumat trecerea la euro, cu drept de derogare temporară menţionată la art. 140 din tratatul de aderare până la îndeplinirea condiţiilor impuse expres prin protocolul nr. 13 privind citeriile de convergenţă.

De fapt, aşa cum le ştim noi, avem încă trei din cele cinci criterii economice îndeplinite. Adică am păstrat (încă) deficitul bugetar sub 3% din PIB, datoria publică este undeva în jur de 36% din PIB mult sub limita de 60% impusă iar cursul de schimb, aşa cum a evoluat el, pare că poate  fi păstrat în limitele de +/- 15% impuse la intrarea pe doi ani în mecanismul cursului de schimb ERM II ( abrevierea în engleză e tot MCS II dar s-a încetăţenit deja).

Din păcate, după ce în 2016 îndeplineam toate cele cinci criterii economice (cel juridic este îndeplinit în prezent doar de Croaţia, dar e timp destul pentru a pune lucrurile în ordine dacă rezolvăm situaţia din economie), am pierdut două criterii pe care va trebui să le recâştigăm pentru a reveni ca integralişti în raportul CE pe 2020 ( aceste rapoarte se fac din 2 în 2 ani).

Adică să ne încadrăm în cerinţa a avea ratele dobânzilor pe termen lung cu cel mult două procente peste media celor mai bune performanţe ale statelor membre ( criteriu îndeplinit de 5 din cele 7 state vizate dar nu de România şi Polonia) şi în cerinţele de a avea o rată a inflaţiei cu cel mult 1,5% peste cele mai bune trei performanţe ale statelor membre (criteriu îndeplinit de 4 din cele 7 state vizate dar nu de România, Polonia şi Ungaria).

Cu alte cuvinte, vestea proastă este că stăm mai rău decât în urmă cu doi ani iar vestea mai puţin proastă ar fi că nu suntem singuri, ci alături de Polonia şi Ungaria. Ar mai fi şi o ipoteză cu adevărat ultraproastă, dacă prognozele specialiştilor UE se vor confirma, vom depăşi pragul de 3% din PIB la deficit ( 3,4% în 2018 şi 3,8% în 2019 zic ei).

Mai precis, dacă vom pierde şi unicul criteriu economic rămas valid potrivit raportului pe 2018 şi am mai avea îndeplinită doar cerinţa cu datoria publică sub 60%, dar aceasta nu este suficientă pentru a certifica stabilitatea finanţelor publice. Asta lăsând la o parte observaţia că datoria mică vine istoric pe filiera cvasianulării datoriei externe din 1989 şi nu din performanţa guvernărilor democratice ulterioare.

Şi acum vestea bună: încă mai putem reveni, dacă ne facem temele

În martie 2018, ultima lună luată în calcul de analiza europeană, rata medie a dobânzilor pe termen lung din Cipru, Irlanda şi Finlanda a fost de 1,2%. Cu plusul permis de 2% au totalizat 3,2%, respectiv cu doar 0,9% sub valoarea de 4,1% obţinută de România. Nu ar fi departe de capacitatea noastră de a reveni, dar, din păcate, tendinţa acestui indicator la noi este de creştere şi nu de scădere şi e puţin probabil că va creşte în toate ţările membre încât să ne aducă ele în interiorul ecartului permis în loc să ne aducem singuri prin politici adecvate.

La rata medie a inflaţiei pe ultimele 12 luni (cea luată în calcul pentru raport) iar ne-am lovit de rezultatele din Cipru, Irlanda şi Finlanda, care au dat un nivel limită 1,9%. Pe care l-am consemnat şi noi exact la aceeaşi valoare dar Comisia Europeană nu ne-a iertat şi l-a trecut la criterii neîndeplinite.

Am putea spune că nu e corect dar, şi aici, tendinţa este cea care ne-a penalizat iar perspectivele sunt şi mai puţin roze decât la rata dobânzilor pe termen lung. Suntem deja la 2,2% pe aprilie şi ne îndreptăm rapid spre o valoare care se va menţine cel puţimn până în 2019 undeva la peste 3%. De unde va fi dificil să revenim în cerinţele CE, chiar şi dacă tendinţa de creştere se va manifesta în toate statele membre.

Evident, raportul prezintă faptele mult mai complex şi mai aplicat dar am ales să ne concentrăm pe situaţia celor cinci criterii necesare adoptării euro. Fără de care nici nu are rost să ne punem problema să facem strategii de adoptare.

Ne aflăm în faţa unui avertisment serios că, în pofida faptului că ne-am dezvoltat la peste 60% din media UE ca PIB/locuitor nu am făcut-o echilibrat şi va trebui să facem un dureros efort de ajustare pentru a reveni acolo unde eram în 2016, adică la stabilitatea economică fără de care nu poate fi vorba de accesarea Zonei Euro. Măcar în ceasul al 12-lea ar trebui să luăm aminte şi să ne facem temele.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.5.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Reuters: Anunțul invitării Bulgariei şi Croaţiei în anticamera zonei euro e iminent – ar putea avea loc în acest weekend

Vladimir Ionescu

Oficialii zonei euro sunt pregătiţi să lase Croaţia şi Bulgaria să intre în ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, n.r.), o perioadă de tranziţie obligatorie de… Mai mult

Stiri

SUA / Curtea Supremă îl obligă pe Donald Trump să transmită procurorilor declarațiile sale fiscale. O solicitare similară a Camerei Reprezentanților a fost respinsă

Iulian Soare

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins joi argumentul avocaților președintelui Donald Trump potrivit acesta este protejat de imunitatea funcției inclusiv în materie fiscală și… Mai mult

Stiri

Inechitate severă în școală: Ministrul Educației a primit ”catalogul” celor 900.000 de elevi absenți de la cursurile on-line

Razvan Diaconu

Un catalog supradimensionat, în care au fost trecuți 900.000 de elevi absenți de la cursurile online pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Programul ”O casă, o familie” (Prima Casă), modificările propuse de Finanțe

Alexandra Pele

Guvernul  propune majorarea de la 66.500 de euro la 95.000 de euro a valorii maxime a creditului acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să… Mai mult

Stiri

Raport Oxfam: Coronavirus agravează foametea la nivel mondial. Fenomenul riscă să apară și în Brazilia, India, Africa de Sud,

Razvan Diaconu

Zeci de milioane de oameni ar putea fi împinși în pragul foametei, la nivel global, din cauza pandemiei, pe fondul creșterii șomajului și reducerii ajutoarelor… Mai mult

Stiri

Șapte universități din România admise în rețeaua universităților europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Educației a anunțat joi, pe Facebook, că șapte universităţi din România au fost selectate de către Comisia Europeană pentru a face parte din rețelele… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO conferința online „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, 15 iulie

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, în… Mai mult