La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Convergenţa: România îndeplineşte doar unul din cele patru criterii economice pentru adoptarea euro

de Marin Pana , 25.5.2018

„Raportul a concluzionat că România îndeplinește în prezent unul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriul legat de finanțele publice. România nu îndeplinește criteriile legate de stabilitatea prețurilor, de cursul de schimb și de ratele dobânzilor pe termen lung, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.”

”Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria și Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Bulgaria, Croația, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea prețurilor.

Niciunul dintre statele membre nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul dintre ele nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): înainte de a adera la zona euro, este necesar ca un stat membru să participe la acest mecanism, fără să cunoască tensiuni grave, timp de cel puțin doi ani.”

Aşa se prezintă situaţia României potrivit raportului întocmit pe anul 2018 de Comisia Europeană pentru cele şapte state membre care şi-au asumat trecerea la euro, cu drept de derogare temporară menţionată la art. 140 din tratatul de aderare până la îndeplinirea condiţiilor impuse expres prin protocolul nr. 13 privind citeriile de convergenţă.

De fapt, aşa cum le ştim noi, avem încă trei din cele cinci criterii economice îndeplinite. Adică am păstrat (încă) deficitul bugetar sub 3% din PIB, datoria publică este undeva în jur de 36% din PIB mult sub limita de 60% impusă iar cursul de schimb, aşa cum a evoluat el, pare că poate  fi păstrat în limitele de +/- 15% impuse la intrarea pe doi ani în mecanismul cursului de schimb ERM II ( abrevierea în engleză e tot MCS II dar s-a încetăţenit deja).

Din păcate, după ce în 2016 îndeplineam toate cele cinci criterii economice (cel juridic este îndeplinit în prezent doar de Croaţia, dar e timp destul pentru a pune lucrurile în ordine dacă rezolvăm situaţia din economie), am pierdut două criterii pe care va trebui să le recâştigăm pentru a reveni ca integralişti în raportul CE pe 2020 ( aceste rapoarte se fac din 2 în 2 ani).

Adică să ne încadrăm în cerinţa a avea ratele dobânzilor pe termen lung cu cel mult două procente peste media celor mai bune performanţe ale statelor membre ( criteriu îndeplinit de 5 din cele 7 state vizate dar nu de România şi Polonia) şi în cerinţele de a avea o rată a inflaţiei cu cel mult 1,5% peste cele mai bune trei performanţe ale statelor membre (criteriu îndeplinit de 4 din cele 7 state vizate dar nu de România, Polonia şi Ungaria).

Cu alte cuvinte, vestea proastă este că stăm mai rău decât în urmă cu doi ani iar vestea mai puţin proastă ar fi că nu suntem singuri, ci alături de Polonia şi Ungaria. Ar mai fi şi o ipoteză cu adevărat ultraproastă, dacă prognozele specialiştilor UE se vor confirma, vom depăşi pragul de 3% din PIB la deficit ( 3,4% în 2018 şi 3,8% în 2019 zic ei).

Mai precis, dacă vom pierde şi unicul criteriu economic rămas valid potrivit raportului pe 2018 şi am mai avea îndeplinită doar cerinţa cu datoria publică sub 60%, dar aceasta nu este suficientă pentru a certifica stabilitatea finanţelor publice. Asta lăsând la o parte observaţia că datoria mică vine istoric pe filiera cvasianulării datoriei externe din 1989 şi nu din performanţa guvernărilor democratice ulterioare.

Şi acum vestea bună: încă mai putem reveni, dacă ne facem temele

În martie 2018, ultima lună luată în calcul de analiza europeană, rata medie a dobânzilor pe termen lung din Cipru, Irlanda şi Finlanda a fost de 1,2%. Cu plusul permis de 2% au totalizat 3,2%, respectiv cu doar 0,9% sub valoarea de 4,1% obţinută de România. Nu ar fi departe de capacitatea noastră de a reveni, dar, din păcate, tendinţa acestui indicator la noi este de creştere şi nu de scădere şi e puţin probabil că va creşte în toate ţările membre încât să ne aducă ele în interiorul ecartului permis în loc să ne aducem singuri prin politici adecvate.

La rata medie a inflaţiei pe ultimele 12 luni (cea luată în calcul pentru raport) iar ne-am lovit de rezultatele din Cipru, Irlanda şi Finlanda, care au dat un nivel limită 1,9%. Pe care l-am consemnat şi noi exact la aceeaşi valoare dar Comisia Europeană nu ne-a iertat şi l-a trecut la criterii neîndeplinite.

Am putea spune că nu e corect dar, şi aici, tendinţa este cea care ne-a penalizat iar perspectivele sunt şi mai puţin roze decât la rata dobânzilor pe termen lung. Suntem deja la 2,2% pe aprilie şi ne îndreptăm rapid spre o valoare care se va menţine cel puţimn până în 2019 undeva la peste 3%. De unde va fi dificil să revenim în cerinţele CE, chiar şi dacă tendinţa de creştere se va manifesta în toate statele membre.

Evident, raportul prezintă faptele mult mai complex şi mai aplicat dar am ales să ne concentrăm pe situaţia celor cinci criterii necesare adoptării euro. Fără de care nici nu are rost să ne punem problema să facem strategii de adoptare.

Ne aflăm în faţa unui avertisment serios că, în pofida faptului că ne-am dezvoltat la peste 60% din media UE ca PIB/locuitor nu am făcut-o echilibrat şi va trebui să facem un dureros efort de ajustare pentru a reveni acolo unde eram în 2016, adică la stabilitatea economică fără de care nu poate fi vorba de accesarea Zonei Euro. Măcar în ceasul al 12-lea ar trebui să luăm aminte şi să ne facem temele.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult