marți

6 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 iunie, 2013

Contul curent al balanței de plăți a rămas pe excedent și după luna aprilie 2013, deși suma consemnată s-a redus treptat, de la 465 milioane euro la doar 54 milioane euro. În primele patru luni ale anului trecut, rezultatul fusese mult mai slab, cu un un deficit de 1.534 milioane euro. O îmbunătățire de circa un miliarde de euro s-a produs prin majorarea exporturilor, cu un spor neglijabil pe partea de importuri iar aproape o jumătate de miliard de euri în plus au fost obținuți pe segmentul de transporturi.

De reținut că soldul pozitiv ar fi fost cu mult mai mare dacă nu s-ar fi produs o diminuare semnificativă a sumelor trimise în țară de cei care lucrează în străinătate. În perioada ianuarie – aprilie au intrat mai puțini bani ( cu 341 milioane euro) și au ieșit sume mai însemnate ( un plus de 97 milioane euro), ceea ce a dus la un aport redus cu 438 milioane euro la soldul pozitiv al contului curent.

În context, trebuie subliniat că România a început să devină ea însăși o sursă de bani pentru străinii care lucrează aici și trimit bani acasă. Raportul dintre sumele ieșite din țară și ecel intrate s-a modificat substanțial pe parcursul unui singur an, de la 40% în 2012 la 52% în 2013. Punct de la care ar trebui să fim mai atenți și la ”căpșunarii” altora, nu doar la ai noștri.


Sectorul serviciilor, altele în afară de transport și turism, a reușit să obțină un succes important, trecând de la un sold negativ de 259 milioane euro la un plus de 131 milioane euro. Practic, aici s-a înclinat decisiv balanța spre zona pozitivă și s-a văzut trecerea economiei spre un model european, cu plus pe servicii și deficit pe mărfuri.

Oarecum paradoxal pentru veniturile în suferință aferente perioadei de criză, zona de turism și călătorii a rămas deficitară, urmare a unui spor nesemnificativ pe partea de încasări ( +6%), similar cu cel al sumelor cheltuite pentru călătorii în străinătate ( +5,3%). Ceea ce nu a făcut decât să înrăutățească ușor rezultatul total (-87 milioane euro față de -80 milioane euro), în pofida potențialului național în materie.

Nici investițiile directe nu au evoluat satisfăcător. Ele s-au redus și mai mult, de la 494 milioane euro în 2012 la 322 milioane euro. Din aceștia din urmă, doar 131 milioane euro au rerezentat participații noi la capital, consolidate cu pirederea netă, iar 191 milioane euro au reprezentat credite intragrup, de la firmele-mamă la filialele din România.

Dar cu adevărat remarcabilă în privința trecerii de la minus la plus la nivelul deficitului de cont curent este evoluția cursului de schimb, care s-a modificat aproape nesemnifcativ în termeni nominali. Euro a crescut în medie cu doar 0,58% față de leu iar dolarul american cu numai 0,36%. Ceea ce înseamnă că, în termeni reali, leul s-a apreciat semnificativ față de ambele valute menționate.


Altfel spus, contrar teoriilor larg vehiculate, de stimulare a exporturilor pe calea unei devalorizări a monedei naționale, soldul contului curent s-a îmbunătățit concomitent cu întărirea monedei naționale. Cu 4,93% față de moneda unică europeană și cu 5,16% față de dolar, dacă se face ajustarea cu inflația anuală de 5,54% înregistrată pe primele patru luni din 2013.

Această evoluție explică creșterea semnificativă puterii de cumpărare a românilor față de mărfurile aduse din afară (care, culmea, nu a înrăutățit soldul pe partea de mărfuri). Precum și apetitul în scădere de trimitere de valută străină înapoi în țară, concomitent cu creșterea interesului pentru veniturile în lei din partea străinilor care lucrează la noi.

Sunt efecte ale fructificării într-un interval optim a rezultatelor unei economii aflate în deficit de cerere internă și în imposibilitate de a livra mai mult la extern. Chiar dacă exporturile ar fi fost stimulate pe calea unui leu mai slab și, implicit a unor prețuri de livrare în euro sau dolari mai avantajoase. Adică un mod de a scoate maximum dintr-o situație dificilă.

Din păcate, însă, efectul este unul temporar. Consolidarea transmiterii în curs a rezultatelor bune din schimburile externe presupune o reducere rapidă a inflației spre niveluri apropiate de reperul european de 2% și ținta națională pe 2013 fixată la 2,5%. Fără de care, replierea cursului de schimb euro/leu pe un palier mai înalt este inevitabilă.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: