UPDATE/Contagiunea Crimeei / Tiraspolul cere Moscovei să analizeze posibilitatea ca Transnistria să adere la Rusia

UPDATE: Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat marţi în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Chişinău că a luat cunoştinţă despre declaraţiile “contraproductive” ale Sovietului Suprem al Transnistriei: „Am luat cunoştinţă despre ceea ce a declarat aşa-numitul Soviet Suprem al Transnistriei. Cred că astfel de acţiuni sunt contraproductive şi nu aduc bine Republicii Moldovei şi nici Rusiei. Aceste acţiuni nu duc la păstrarea acelei imagini internaţionale care o avea până acum Rusia. Acţiunile de genul intenţiei şefului Sovietului suprem de la Tiraspol nu sunt benefice nici pentru Federaţia Rusă”, a declarat preşedintele moldovean, citat de MEDIAFAX.

Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, i-a solicitat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narâşkin, examinarea posibilităţii de aderare a Transnistriei la Rusia, scrie Publika.md.

Parlamentul de la Moscova urmează să se pronunţe în această săptămână în legătură cu proiectul de lege propus de deputaţii Partidului Rusia Dreaptă, care prevede facilitarea anexării de noi teritorii la Federaţia Rusă.

Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol a menţionat că proiectul de lege face posibilă doar anexarea Crimeii, dar nu şi a Transnistriei.

„Autoritaţile moldoveneşti nu pot fi numite cu siguranţă neefective. Mai mult decât atât, Transnistria ar putea fi nevoită să organizeze un referendum conform legislaţiei moldoveneşti, dar într-o republica separatistă exista o legislaţie proprie. Autoritaţile din Republica Moldova nu au nici o influenţă în Transnistria, care ar putea să se adreseze Rusiei cu rugămintea de a fi anexată”, se menţionează în solicitare.

Marţi, Parlamentul Rusiei va discuta anexarea Crimeei.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul special al Kremlinului în dosarul transnistrean, a avertizat săptămâna trecută în legătură cu încălcarea drepturilor cetăţenilor ruşi din Transnistria, pe fondul crizei din Ucraina.

„Pe fondul crizei din Ucraina, orice tentativă de îngrădire a comunicării dintre regiunea transnistreană şi restul lumii ar fi o ameninţare directă la securitatea şi libertăţile constituţionale ale celor 200.000 de cetăţeni ruşi cu domiciliul permanent în regiunea transnistreană. Rusia nu va uita niciodată că este garantul drepturilor constituţionale ale cetăţenilor săi”, a afirmat Dmitri Rogozin, într-o postare pe Twitter, potrivit agenţiei Interfax, şi citată de MEDIAFAX.

Planul mai mare al Federaţiei Ruse

Solicitarea Transnistriei vine pe modelul reglementării iniţiate de curând de partidul “Rusia Dreaptă”, prin care se simplifică procedura de anexare a unor teritorii la Federaţia Rusă: sub pretextul apărării cetăţenilor ruşi, se pot anexa teritorii ale unor state străine, fără consimţământul ţărilor respective.

Stephen Hadley, consilier pe probleme de securitate națională al lui George W. Bush (după Condoleezza Rice), scria săptămâna trecută într-un editorial din Washington Post că acţiunea ruşilor în Crimeea se înscrie într-un plan mai larg al preşedintelui Vladimir Putin de a recreea imperiul rus. plan ce a fost demarat în 2008, cu Georgia, şi pe care europenii şi americanii nu au reuşit să-l descifreze de la început, aşa încât nu au reacţionat adecvat.

Despre pericolul extinderii crizei de la marginea fostei Uniuni Sovietice, au avertizat săptămânile trecute, atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

Europa „nu reuşeşte întotdeauna să înţeleagă ce se întâmplă”, a avertizat acum o săptămână, la summitul european extraordinar dedicat crizei ucrainiene, Dalia Grybauskaite.

Rusia încearcă în Ucraina să „rescrie frontierele din cel de-al Doilea Război Mondial” şi următoarea ţintă a Moscovei ar putea fi Republica Moldova: „După Ucraina urmează Moldova, iar după Moldova vor fi alte ţări”, a explicat preşedinta Lituaniei.

Este o temere tot mai prezentă în statele din vecinătatea Ucrainei că Rusia ar putea apela în continuare la pretextul apărării cetăţenilor de etnie rusă pentru a trimite trupe în regiunile cu populaţie majoritar rusă din afara graniţelor sale, la solicitarea autorităţilor din aceste provincii.

Transnistria şi Găgăuzia

Cea mai vulnerabilă ţară este, din toate punctele de vedere, Moldova, a cărei apropiere de România este interpretată de Moscova drept o ameninţare la adresa Rusiei. Rusia nu a făcut nimic împotriva paşapoartelor româneşti, dar nici Moldova nu a încercat să preia controlul în Transnistria. Însă, se spune într-o analiză The Independent, va fi destul de greu pentru Rusia să folosească pretextul securităţii pentru a prelua Transnistria, deoarece nu are graniţă comună cu această auproclamată republică independentă.

În afara acestei reguni separatiste, în Modova există probleme şi în Găgăuzia, unde a avut loc, pe 2 martie, un referendum ilegal, dar care ar putea fi folosit ca pretext pentru viitoare tulburări în zonă – “În Moldova, Găgăuzia e considerată a fi coloana a cincea a Moscovei”, scria de curând Der Spiegel.

Potrivit rezultatelor referendumului din Autonomia Găgăuzia, 94,49% din locuitorii acestei zone au votat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan, iar 2,69% au fost pentru aderarea la Uniunea Europeană, potrivit Comisiei Electorale de la Comrat.

Der Spiegel citează un analist local, pe Victor Chirilă, care spune că subsidiile rusești pentru Transnistria se cifrează la peste 30 de milioane de euro anual şi că “există zvonuri că Rusia se pregătește să își asigure fidelitatea unor parlamentari din forul legislativ al Moldovei prin intermediul unui obscur om de afaceri”.

Publicaţia germană concluzionează, citându-l pe raportorul european pentru Moldova, Graham Watson, că “de această dată Europa este avertizată de pericol, știe că Rusia încearcă să cumpere pe bucăți Moldova cu țelul de a stopa integrarea europeană a acestei țări. Moscova vrea ca modelul ucrainian, de revoltă împotriva tendințelor rusești de dominație, să fie eliminat prin implantarea de propagandiști în republicile vecine”.