vineri

28 ianuarie, 2022

Consumul individual efectiv al românilor: o comparație cu țările UE, dincolo de PIB pe locuitor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 decembrie, 2015

consum individualRomânia a ajuns în 2014 la 57% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), conform datelor comunicate de Eurostat.

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 55% din media UE.

De reținut, datele au fost revizuite față de cele prezentate în anul anterior, astfel încât țara noastră a ieșit din grupul restrâns al statelor care au cunoscut o creștere continuă a AIC, rezultatul pe 2013 fiind mai slab decât cel consemnat pentru anul 2012.

De la PIB/locuitor la AIC

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.


În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta.

Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Am prezentat valorile din 2012 și 2013, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani analizați de Eurostat. De asemeni, în afară de poziționarea corectă la nivel european și raportarea la regiunea din care facem parte, am prezentat valorile pentru câteva țări din afara UE.

Evoluția clasamentulului european între 2012 – 2014

România a înregistrat de la an la an majorări relative la media UE28 atât la nivelul PIB/locuitor cât și al AIC/locuitor, alături de Lituania, Polonia, Slovacia, Estonia și Letonia.

De reținut, distanța care ne separă de Bulgaria a crescut considerabil (opt procente la AIC și zece procente la PIB/locuitor).

tabel1Cea mai spectaculoasă diferență între indicatorii AIC și PIB/locuitor la nivelul UE se observă în cazul Irlandei, țară aflată pe primul loc în UE (Luxemburg este un caz special datorită afluxului de lucrători din țările vecine) după PIB/locuitor dar sub media europeană la consumul individual efectiv.

Italia, al doilea mare partener comercial al României, este țara cea mai apropiată de media UE la ambii indicatori de nivel de trai și referința pentru procesul nostru de convergență reală. Ea apare, însă, la distanță destul de mare de grupul statelor occidentale dezvoltate, din care teoretic face parte.

În clasamentul după AIC pe anul 2014, podiumul este ocupat de țări de limbă germană, singurele care trec pragul de 120% din media UE. Urmează un bloc compact de șapte state (cu marile economii franceză și britanică, perechea Olanda- Belgia și țările nordice), cu valori cuprinse între 110% și 115%.


Dintre fostele componente ale blocului estic, Lituania este cea mai avansată la nivelul AIC. Ea a reușit să treacă pragul de 80% și să ajungă la doi pași de Portugalia și Grecia, membre mult mai vechi ale UE, dar care se confruntă cu probleme economice destul de serioase.

Slovacia (intrată în anul 2009 în Zona Euro și cu o poziționare echilibrată între AIC și PIB), a depășit Cehia și a preluat șefia grupului din Europa Centrală, în pofida PIB-ului pe locuitor semnificativ mai redus decât al acesteia.

Polonia a urcat și ea serios în clasament, ajungând în apropierea Sloveniei.

Diferența majoră dintre PIB și AIC se poate astfel vedea într-o comparație-școală. Polonia și Ungaria figurează în statistica Eurostat cu același nivel al PIB/locuitor de 68% din media UE. Cu toate acestea, la nivelul de trai efectiv polonezii apar cu mult peste unguri, cu 74% din media UE față de doar 63% din media UE.

România și Bulgaria sunt singurele țări membre UE care se situează încă sub pragul de 60% la nivelul AIC (fapt interesant, același prag de 60% din venitul mediu se utilizează și pentru noțiunea de sărăcie relativă în interiorul unei economii naționale).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Oarecum surprinzător, țara noastră a înregistrat în 2013 o scădere la nivelul consumului efectiv, în pofida creșterii economice destul de bune. În schimb, am revenit în 2014 cu cea mai mare creștere consemnată în UE.

Beneficiile acordate în 2015 și cele planificate pentru 2016 au toate șansele să ne ducă peste pragul de 60% la AIC, înainte ca PIB-ul să atingă această cotă. Rămâne întrebarea dacă nivelul de trai trebuia să fie peste acest prag minim (teoretic recomandat) pentru a adopta euro sau rezultatul economiei.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Buna ziua,

    Cred ca articolul ar trebui corectat. Faceti afirmatia urmatoare: „De reținut, distanța care ne separă de Bulgaria a crescut considerabil (opt procente la AIC și zece procente la PIB/locuitor)”. Cum a calculat diferenta autorul articolului? Din tabel, daca analizati reiese aceeasi diferenta intre 2012 si 2014, in primul rand, deci zero variatie, in al doilea rand, este vorba de 6 respectiv 8, diferentele AIC/PPS la nivelul anilor 2014.

  2. E posibil ca in cazul Irlandei diferenta dintre PIB si consumul efectiv sa fie data de faptul ca multe firme mari isi plimba banii prin Irlanda ca sa evite taxele din alte tari UE.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Buna ziua,

    Cred ca articolul ar trebui corectat. Faceti afirmatia urmatoare: „De reținut, distanța care ne separă de Bulgaria a crescut considerabil (opt procente la AIC și zece procente la PIB/locuitor)”. Cum a calculat diferenta autorul articolului? Din tabel, daca analizati reiese aceeasi diferenta intre 2012 si 2014, in primul rand, deci zero variatie, in al doilea rand, este vorba de 6 respectiv 8, diferentele AIC/PPS la nivelul anilor 2014.

  2. E posibil ca in cazul Irlandei diferenta dintre PIB si consumul efectiv sa fie data de faptul ca multe firme mari isi plimba banii prin Irlanda ca sa evite taxele din alte tari UE.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr