Acțiunile Rusiei în Ucraina au subminat nu numai securitatea euroatlantică, ci și relația Rusia – NATO, iar o îmbunătățire a acestei relații nu este posibilă fără o rezolvare pașnică a situației și fără respectarea acordurilor de la Minsk, a explicat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul Consiliului NATO – Rusia.
“Nu s-a ajuns la o înțelegere comună azi. Dar a fost o oportunitate importantă pentru a ne explica unii altora pozițiile”, a declarat Jens Stoltenberg.
Reuniunea dintre ambasadorii celor 28 de state membre NATO şi cel al Rusiei este a doua de la anexarea Crimeei de către Rusia, iar publicația The Washington Post notează că acest Consiliu este excepțional pentru simplul fapt că a avut loc.
Discuțiile s-au purtat la numai câteva zile după summitul NATO de la Varșovia, la care s-a decis amplasarea a 4.000 de trupe ale alianței în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, o măsură pe care oficialii NATO au explicat-o miercuri delegației ruse.
După informarea făcută de NATO în legătură cu decizia de a trimite patru batalioane în estul Europei, delegația rusă a prezentat partenerilor o analiză privind aceste mișcări de trupe, precum și reacția pe care o pregătește Moscova.
Criza din Ucraina a fost al doilea subiect important de pe agenda reuniunii, mai ales că anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, a provocat tensionarea dintre cele părți și concentrarea Alianței pe frontul estic.
Aliații NATO le-au transmis rușilor foarte clar că sunt fermi în susținerea integrității suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. “Toți semnatarii acordurilor de la Minsk trebuie să-și respecte angajamentele, iar Rusia are o responsabilitate semnificativă în această chestiune”, a declarat secretarul general al Alianței.
Așa cum anunțase înainte de summit, delegația rusă a propus îmbunătăţirea securităţii spaţiului aerian al Mării Baltice, iar Stoltenberg a spus la final că NATO va lua în considerare aceste măsuri.
Ambasadorul rus la NATO: Acţiunile Alianţei în statele din estul Europei au declanşat o spirală a înarmării
Delegația Moscovei a venit la reuniune cu propria listă de subiecte, printre care riscurile pe care le reprezintă scutul american antirachetă pe care NATO l-a declarat operaţional la summit.
Alexander Grushko (foto), ambasadorul rus la NATO, a declarat la final că acţiunile Alianţei – desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în statele baltice şi preluarea de către NATO a comandamentului sistemului antirachetă din Europa – pun cele două în schemele de apărare specifice Războiului Rece.
Toate deciziile aceste sunt contraproductive şi excesive, a mai adăugat el:
„Pericolul constă în faptul că politica confruntării a NATO, bazată pe mitul ameninţării care vine din Rusia, ia forma unor planuri militare şi a unor pregătiri militare la frontierele noastre. Teritoriul membrilor est-europeni ai Alianţei, care s-au declarat ei înşişi front estic, sunt transformate în platforme pentru exercitarea de presiuni militare şi politice asupra Rusiei (…)
Mai întâi, NATO a luat decizia de a se extinde, de a adopta noi membri, apoi a început să cosolideze militar şi tehnic noii membri, să deplaseze noi capacităţi pretextul că aceştia trebuie protejaţi. Aceasta a făcut să ne trezim într-o spirală a cursei înarmării care nu este dorită de nimeni”, a mai declarat Alexander Grushko, după întâlnirea de la Bruxelles cu ambasadorii din statele membre NATO.
De altfel, miercuri, consilierul Kremlinului pentru politică externă, Serghei Karaganov, a declarat într-un interviu acordat Der Spiegel că amplasarea de armament NATO în țări precum Polonia, Lituania și Letonia este o provocare și, în cazul izbucnirii unei crize, „aceste arme vor fi distruse”.
„NATO se află acum la 800 de kilometri de granițele Rusiei, armele sunt complet diferite, stabilitatea strategică este în schimbare. Este mult mai rău decât acum 30-40 de ani. Europa se simțea slabă atunci și se temea că americanii ar putea părăsi continentul. Dar Uniunea Sovietică, deși era deja putredă în interior, s-a simțit puternică din punct de vedere militar și a luat nesăbuita decizie de a amplasa rachete SS-20.
Rezultatul a fost o criză fără sens. Astăzi, lucrurile stau pe dos. Acum, temerile în țări precum Polonia, Lituania și Letonia sunt atenuate de staționarea de armament NATO acolo. Dar asta nu le ajută; interpretăm asta ca pe o provocare. Într-o situație de criză, vom distruge tocmai aceste arme. Rusia nu va mai lupta niciodată pe propriul teritoriu”, a spus Serghei Karaganov.
Consiliul Permanent Comun NATO – Rusia a fost creat în 1997, la Paris, unde s-a semnat „Documentul Fondator pentru Relații Mutuale de Cooperare și Securitate”, care preciza: „Deschidem o nouă pagină în relațiile noastre, cu scopul de a amplifica abilitatea noastră de a lucra împreună în zone de interes comun și de a ne uni împotriva pericolelor ce ne divizează, deopotrivă și a riscurilor ce ne amenință securitatea”.
Urmărește-ne pe Google News
