La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Consiliul JAI, pe imigrație: Falia europeană

de Mariana Bechir 13.9.2015

jaiMarea miză a Consiliului JAI de luni, 14 septembrie,  este cum vor vota miniștri de interne ai membrilor UE Programul Juncker pentru redistribuirea refugiaților.

Până acum, țările din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia), plus România și Letonia, au anunțat că se vor opune cotelor obligatorii de relocare a 160.000 de imigranți. Asta înseamnă că propunerea Comisiei Europene ar trebui să treacă, potrivit aritmeticii de vot, fără probleme. Rezultatul votului va arăta însă cât de adâncă este falia dintre Europa Occidentală  și cea Centrală și de Est.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat, vineri, pe Twitter, că “fără un semn concret de solidaritate și unitate“ la Consiliul JAI (al miniștrilor de interne și justiție), nu va aștepta reuniunea din octombrie, ci va convoca pentru septembrie un summit de urgență al șefilor de stat și de guvern, pe subiectul crizei refugiaților.

(Citiți și: ”Criza refugiaților / Parlamentul European anunţă schimbarea politicilor de imigraţie şi de azil ”)

Programul de urgență constă în relocarea unui număr suplimentar de refugiați ajunși în Grecia, Italia și Ungaria (120.000 de persoane), care se adaugă cotelor deja stabilite în luna iunie pentru 40.000 de imigranți.

Cotele corespunzătoare fiecărui stat UE au fost stabilite printr-o formulă în care au fost luate în calcul populația și PIB-ul (fiecare având o pondere de câte 40 la sută), precum și numărul de azilanți din 2014 și șomajul (câte 10 procente, fiecare).

tabel cote obligatorii refugiati

 Majoritatea calificată: Cum trece/pică decizia în JAI

Pentru ca propunerea Comisiei să treacă este nevoie de majoritate calificată, adică de votul a 55% dintre statele membre reprezentând cel puțin 65% din populația UE (care numără aproximativ 508 milioane cetățeni).

O abținere în cadrul votului cu majoritate calificată este calculată ca un vot împotrivă. Abținerea nu este echivalentă cu neparticiparea la vot.

Marea Britanie, Danemarca şi Olanda nu participă la vot, sunt obligate să accepte astfel de cote ((opt-out), dar s-au oferit, totuşi, să primească mii de refugiaţi.

Londra a anunțat că va prelua 20.000 de imigranți în cinci ani, dar este posibil să crească numărul, ținând cont de presiunea opiniei publice și de mișcările politice din Marea Britanie.

Așadar, minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin patru membri ai Consiliului care să reprezinte peste 35% din populația UE.

Oponenții Programului Juncker îndeplinesc prima condiție (număr de memri), dar populația acestor state este departe de totalul de 35% din cetățenii UE.

Poziționarea statelor înaintea votului de luni

Germania și Franța sunt liderii mișcării prorefugiați, dar toate celelalte state occidentale au acceptat imediat cotele obligatorii, în pofida situației economice nu tocmai înfloritoare pe care unele dintre ele o parcurg.

Spania de exemplu, cu una dintre cele mai ridicate rate de șomaj, va prelua un total de aproape 20.000 de imigranți.

Țările din Grupul Vișegrad vor vota împotrivă, după ce în ultimele săptămâni liderii lor au făcut mai multe declarații referitoare la ”inconștiența Germaniei” care prin poziția sa încurajează migrația ilegală și „invazia musulmană”.

Vineri, miniștrii de externe ai celor patru țări s-au întâlnit în Praga cu omologii lor din Luxemburg (țară ce deține președinția UE) și Germania.

Nu au reușit să găsească înțelegere pentru poziția lor, astfel încât este greu de presupus că votul va fi măcar amânat.

Mai mult, în timp ce pe străzile marilor capitale occidentale din Europa, zeci de mii de oameni au ieșit în semn de solidaritate cu refugiații și pentru a le cere guvernelor lor să accepte mai multe persoane, în capitalele Europei de Est s-au organizat manifestații împotriva cotelor obligatorii.

demonstratii impotriva refugiatilor polonia

Aproximativ 5.000 de persoane au participat în Varșovia la un marș în care au fost scandat sloganuri anti-islamice, în timp ce o demonstrație pro-refugiați a strâns mai puțin de 1.000 de manifestanți.

La Praga, aproximativ 800 de persoane au strigat „Nu vrem refugiați în Cehia” și „Protejați granițele”.

România (cu o cotă de 6.351 de imigranți) a anunțat și ea că se opune cotelor obligatorii, președintele Klaus Iohannis trimițându-l pe ministrul de Interne Gabriel Oprea la Bruxelles cu acest mandat, deși poziția țării în această chestiune va fi decisă abia în ședința CSAT de pe 17 septembrie.

De asemenea, România și Bulgaria, scrie presa internațională, încearcă să lege chestiunea refugiaților de admiterea în spațiul Schengen. Bulgaria a dezmințit condiționarea, dar oricum anunțase că are o cotă neglijabilă (2.172 de imigranți), și că nu se opune totalului ce-i revine.

Lituania, de asemenea, a fost de acord cu majorarea cotei (noul total se ridică la 1.283 de persoane), urmând ca decizia Guvernului să fie aprobată ulterior și de Comitetul pentru afaceri din Seim.

În Letonia, coaliția de guvernare nu a reușit să ajungă al un consens pentru acceptarea cotelor, deși premierul Laimdota Straujuma este în favoarea lor. Vom continua să încercăm să ne convingem aliații, a declarat premierul, dar luni, ministrul de interne Rihards Kozlovskis va vota pentru vechile cote. Letonia urma să preia 517 refugiați, dar acum s-au mai adăugat 526 de persoane.

Sancțiuni: contribuție la fondul de imigrație. Austria cere tăieri de la fondurile structurale

Planul prezentat de președintele Comisiei Europene nu conține sancțiuni, ci doar compensații, în cazul în care un stat membru invocă motive obiective pentru care nu poate adăposti numărul de refugiați ce i s-a repartizat.

În caz de inundații sau seisme, CE poate accepta că nu există spații de cazare suficiente, întrucât trebuie adăpostiți sinistrații din țara respectivă. Un stat se poate prevala doar un an de acest motiv, dar va plăti o contribuție de 0,002% din PIB la fondul de ajutorare a imigranților.

Lucrurile s-ar putea să meargă chiar mai departe, însă, pe măsură ce valurile de refugiați se vor succeda.

Săptămâna trecută, cancelarul austriac Werner Faymann, revoltat de atitudinea statelor din Europa centrală, a cerut ca țările care vor refuza cota repartizată prin programul CE să plătească penalități. Eventual, să li se reducă fondurile europene alocate. “Este inacceptabil ca unele națiuni, care nu sunt direct afectate, să refuze să se implice într-o soluție comună”, a declarat Werner Fayman, săptămâna trecută, amenințare pe care a repetat-o într-un interviu acordat sâmbătă Der Spiegel.

Cancelarul Feymann a explicat că sancțiunile ar putea să fie concepute după modelul celor aplicate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC).

În cazul țărilor din zona euro, pentru nerespectarea normelor preventive sau corective prevăzute de PSC, pot fi emise avertismente și, în cele din urmă, pot fi aplicate sancțiuni financiare, inclusiv amenzi de până la:

  • 0,2 % din PIB, dacă nu respectă normele preventive sau corective SAU
  • 0,5 % din PIB, dacă încalcă în mod repetat normele corective. În plus, toate statele membre (cu excepția Regatului Unit), pot face obiectul unei suspendări a angajamentelor sau a plăților din fondurile structurale și de investiții ale UE (de exemplu, fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.9.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult