joi

28 martie, 2024

13 septembrie, 2015

jaiMarea miză a Consiliului JAI de luni, 14 septembrie,  este cum vor vota miniștri de interne ai membrilor UE Programul Juncker pentru redistribuirea refugiaților.

Până acum, țările din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia), plus România și Letonia, au anunțat că se vor opune cotelor obligatorii de relocare a 160.000 de imigranți. Asta înseamnă că propunerea Comisiei Europene ar trebui să treacă, potrivit aritmeticii de vot, fără probleme. Rezultatul votului va arăta însă cât de adâncă este falia dintre Europa Occidentală  și cea Centrală și de Est.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat, vineri, pe Twitter, că “fără un semn concret de solidaritate și unitate“ la Consiliul JAI (al miniștrilor de interne și justiție), nu va aștepta reuniunea din octombrie, ci va convoca pentru septembrie un summit de urgență al șefilor de stat și de guvern, pe subiectul crizei refugiaților.

(Citiți și: ”Criza refugiaților / Parlamentul European anunţă schimbarea politicilor de imigraţie şi de azil ”)


Programul de urgență constă în relocarea unui număr suplimentar de refugiați ajunși în Grecia, Italia și Ungaria (120.000 de persoane), care se adaugă cotelor deja stabilite în luna iunie pentru 40.000 de imigranți.

Cotele corespunzătoare fiecărui stat UE au fost stabilite printr-o formulă în care au fost luate în calcul populația și PIB-ul (fiecare având o pondere de câte 40 la sută), precum și numărul de azilanți din 2014 și șomajul (câte 10 procente, fiecare).

tabel cote obligatorii refugiati

 Majoritatea calificată: Cum trece/pică decizia în JAI

Pentru ca propunerea Comisiei să treacă este nevoie de majoritate calificată, adică de votul a 55% dintre statele membre reprezentând cel puțin 65% din populația UE (care numără aproximativ 508 milioane cetățeni).


O abținere în cadrul votului cu majoritate calificată este calculată ca un vot împotrivă. Abținerea nu este echivalentă cu neparticiparea la vot.

Marea Britanie, Danemarca şi Olanda nu participă la vot, sunt obligate să accepte astfel de cote ((opt-out), dar s-au oferit, totuşi, să primească mii de refugiaţi.

Londra a anunțat că va prelua 20.000 de imigranți în cinci ani, dar este posibil să crească numărul, ținând cont de presiunea opiniei publice și de mișcările politice din Marea Britanie.

Așadar, minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin patru membri ai Consiliului care să reprezinte peste 35% din populația UE.

Oponenții Programului Juncker îndeplinesc prima condiție (număr de memri), dar populația acestor state este departe de totalul de 35% din cetățenii UE.

Poziționarea statelor înaintea votului de luni

Germania și Franța sunt liderii mișcării prorefugiați, dar toate celelalte state occidentale au acceptat imediat cotele obligatorii, în pofida situației economice nu tocmai înfloritoare pe care unele dintre ele o parcurg.

Spania de exemplu, cu una dintre cele mai ridicate rate de șomaj, va prelua un total de aproape 20.000 de imigranți.

Țările din Grupul Vișegrad vor vota împotrivă, după ce în ultimele săptămâni liderii lor au făcut mai multe declarații referitoare la ”inconștiența Germaniei” care prin poziția sa încurajează migrația ilegală și „invazia musulmană”.

Vineri, miniștrii de externe ai celor patru țări s-au întâlnit în Praga cu omologii lor din Luxemburg (țară ce deține președinția UE) și Germania.

Nu au reușit să găsească înțelegere pentru poziția lor, astfel încât este greu de presupus că votul va fi măcar amânat.

Mai mult, în timp ce pe străzile marilor capitale occidentale din Europa, zeci de mii de oameni au ieșit în semn de solidaritate cu refugiații și pentru a le cere guvernelor lor să accepte mai multe persoane, în capitalele Europei de Est s-au organizat manifestații împotriva cotelor obligatorii.

demonstratii impotriva refugiatilor polonia

Aproximativ 5.000 de persoane au participat în Varșovia la un marș în care au fost scandat sloganuri anti-islamice, în timp ce o demonstrație pro-refugiați a strâns mai puțin de 1.000 de manifestanți.

La Praga, aproximativ 800 de persoane au strigat „Nu vrem refugiați în Cehia” și „Protejați granițele”.

România (cu o cotă de 6.351 de imigranți) a anunțat și ea că se opune cotelor obligatorii, președintele Klaus Iohannis trimițându-l pe ministrul de Interne Gabriel Oprea la Bruxelles cu acest mandat, deși poziția țării în această chestiune va fi decisă abia în ședința CSAT de pe 17 septembrie.

De asemenea, România și Bulgaria, scrie presa internațională, încearcă să lege chestiunea refugiaților de admiterea în spațiul Schengen. Bulgaria a dezmințit condiționarea, dar oricum anunțase că are o cotă neglijabilă (2.172 de imigranți), și că nu se opune totalului ce-i revine.

Lituania, de asemenea, a fost de acord cu majorarea cotei (noul total se ridică la 1.283 de persoane), urmând ca decizia Guvernului să fie aprobată ulterior și de Comitetul pentru afaceri din Seim.

În Letonia, coaliția de guvernare nu a reușit să ajungă al un consens pentru acceptarea cotelor, deși premierul Laimdota Straujuma este în favoarea lor. Vom continua să încercăm să ne convingem aliații, a declarat premierul, dar luni, ministrul de interne Rihards Kozlovskis va vota pentru vechile cote. Letonia urma să preia 517 refugiați, dar acum s-au mai adăugat 526 de persoane.

Sancțiuni: contribuție la fondul de imigrație. Austria cere tăieri de la fondurile structurale

Planul prezentat de președintele Comisiei Europene nu conține sancțiuni, ci doar compensații, în cazul în care un stat membru invocă motive obiective pentru care nu poate adăposti numărul de refugiați ce i s-a repartizat.

În caz de inundații sau seisme, CE poate accepta că nu există spații de cazare suficiente, întrucât trebuie adăpostiți sinistrații din țara respectivă. Un stat se poate prevala doar un an de acest motiv, dar va plăti o contribuție de 0,002% din PIB la fondul de ajutorare a imigranților.

Lucrurile s-ar putea să meargă chiar mai departe, însă, pe măsură ce valurile de refugiați se vor succeda.

Săptămâna trecută, cancelarul austriac Werner Faymann, revoltat de atitudinea statelor din Europa centrală, a cerut ca țările care vor refuza cota repartizată prin programul CE să plătească penalități. Eventual, să li se reducă fondurile europene alocate. “Este inacceptabil ca unele națiuni, care nu sunt direct afectate, să refuze să se implice într-o soluție comună”, a declarat Werner Fayman, săptămâna trecută, amenințare pe care a repetat-o într-un interviu acordat sâmbătă Der Spiegel.

Cancelarul Feymann a explicat că sancțiunile ar putea să fie concepute după modelul celor aplicate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC).

În cazul țărilor din zona euro, pentru nerespectarea normelor preventive sau corective prevăzute de PSC, pot fi emise avertismente și, în cele din urmă, pot fi aplicate sancțiuni financiare, inclusiv amenzi de până la:

  • 0,2 % din PIB, dacă nu respectă normele preventive sau corective SAU
  • 0,5 % din PIB, dacă încalcă în mod repetat normele corective. În plus, toate statele membre (cu excepția Regatului Unit), pot face obiectul unei suspendări a angajamentelor sau a plăților din fondurile structurale și de investiții ale UE (de exemplu, fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime).
Articole recomandate:

Etichete: , , , , , ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: