UPDATE: Miniștrii participanți la Consiliul JAI au convenit asupra redistribuirii a 40.000 de refugiați, număr acceptat, în principiu, în luna iulie, scrie AP.
„Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne a adoptat o decizie care permite stabilirea unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale de care să beneficieze Italia şi Grecia.
Decizia prevede instituirea unui mecanism temporar şi excepţional de relocare spre alte ţări, în următorii doi ani, a refugiaţilor ajunşi în Italia şi Grecia. Mecanismul se va aplica persoanelor aflate în nevoie evidentă de protecţie internaţională care au ajuns sau ajung pe teritoriile Italiei şi Greciei”, precizează un comunicat oficial al Consiliul JAI.
“Acum, când Consiliul discută o nouă propunere de relocare de urgență, este foarte important să vedem primul mecanism este implementat și începe să producă efecte”, a declarat ministrul luxemburghez pentru imigrație și azil, Jean Asselborn, într-un comunicat al Consiliului.
UPDATE: Agenția ONU pentru refugiați susține că Budapesta transportă mii de refugiați direct la granița cu Austria și sugerează că aceștia nu ar fi înregistrați.
„Potrivit informațiilor noastre, trenuri speciale îi iau pe imigranții și refugiații din gara Roszke (localitate de la granița de sud, cu Serbia – n. red.) și îi transportă direct la granița cu Austria, fără nicio oprire” a declarat Erno Simon, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței din Ungaria a UNHCR.
UPDATE: De asemenea, draftul de la care au început luni discuțiile miniștrilor de interne și de justiție din Uniunea vorbește despre mecanisme solide care să devină operaționale în Grecia și Italia, pentru a asiguraidentificarea, înregistrarea și amprentarea migranților, pentru identificarea celor care au nevoie de protecție și a celor care vor fi returnați.
UPDATE: Draftul care a ajuns în presă înainte ca reuniunea extraordinară a Consiliului JAI să înceapă, prevede și înființarea unor echipe rapide de intervenție: ”Consiliul a convenit că este necesar să desfășoare fără întârziere echipe Frontex de intervenție rapidă la graniță pentru a consolida capacitatea de răspuns a Uniunii Europene la frontierele externe sensibile”.
UPDATE: Secretarul de stat pentru azil și migrație, Theo Francken , a declarat că Belgia se pregătește și ea să reintroducă la frontieră controalele, ca urmare a măsurilor similare luate deja de Germania, Cehia, Austria și Slovacia, scrie FlandersNews.be
În această situație, a explicat Theo Francken, refugiații vor căuta alte frontiere: „Dacă Austria , Germania și Republica Cehă închid frontierele interne ale UE , atunci oamenii vor căuta o altă țară spre care se vor putea îndrepta. Acest lucru ar putea duce la un efect în cascadă” și, practic, la dispariția Tratatului Schengen.
UPDATE: Ministrul de justiție al Irlandei, Frances Fitzgerald, a declarat la sosirea la reuniunea JAI că nu intră în discuție cotele obligatorii propuse de Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. “Obligativitatea (cotelor – n. red.) nu se discută azi”, a spus ministrul irlandez.
UPDATE: Potrivit unui draft prezentat de The Guardian, cuvântul „obligatorii” nu apare printre concluziile ce vor fi adoptate la reuniunea extraordinară a Consiliului JAI, ci doar se menționează că miniștrii de interne se angajează să participe la redistribuirea numărului total de 160.000 de refugiați, așa cum a propus Comisia Europeană.
Programul Juncker este calificat, în acest draft, drept o bază serioasă pentru discuțiile ulterioare.
Potrivit The Guardian, Consiliul JAI nu va ajunge luni la nicio concluzie referitoare la cote, și va amâna pentru luna viitoare decizia.
Amânarea este necesară „ținând cont de flexibilitatea de care ar putea avea nevoie statele membre pentru punerea punerea în aplicare a deciziei”, din cauza unor evoluții neprevăzute, se mai spune în draftul prezentat de The Guardian.
La Bruxelles a început luni, la ora 16.00 (ora României) Consiliului JAI, la care miniștrii de interne din statele membre vor vota pro- sau contra- Programului Juncker pentru redistribuirea refugiaților. Un vot care va tranșa nu doar soarta refugiaților, ci care va arăta cât de solidară este Uniunea, comentează presa internațională.
Din partea României, la această reuniune extraordinară participă vicepremierul Gabriel Oprea, cu mandat ferm de a respinge cotele obligatorii. Președintele Klaus Iohannis a declarat că România își exprimă solidaritatea în privința crizei imigranților și participă la programe europene pentru sprijinul refugiaţilor, cum este de exemplu programul Frontex.
În ceea ce privește însă cotele, țara noastră respinge obligativitatea acestora și își menține oferta de a găzdui 1.785 de refugiați, în loc de 6.351 de persoane, cum a propus Comisia Europeană.
Dacă la ședința de luni nu se va ajunge la un consens, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat că va convoca în septembrie un summit de urgență al liderilor de stat și de guvern din Uniune.
