La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

Consiliul JAI aprobă cotele obligatorii şi distribuirea a încă 120.000 de imigranţi

de Mariana Bechir 23.9.2015

consiliul jai refugiatiConsiliul extraordinar al JAI a reușit marți să impună, prin votul majorității, obligativitatea cotelor pentru distribuirea suplimentului de 120.000 de refugiți din programul Juncker. Au votat împotrivă România, Cehia, Slovacia și Ungaria, iar Finlanda s-a abținut. Polonia, care initial se opusese vehement, a votat pentru. Este o decizie luată după aproape o lună de negocieri aprinse ce au dus la fractură între occidentali și estici.

“Decizia de relocalizare a 120.000 de persoane, adoptată cu o largă majoritate de state membre”, a anunțat marți seara,  pe Twitter, președinția luxemburgheză a Consiliului UE.

Nu participă la distribuire Marea Britanie (căreia îi permite tratatul de aderare; dar ea a anunțat că va prelua 4.000 de refugiați anul acesta și alți 20.000 în următorii 5 ani). Ireland și Danemarca, care aveau și ele posibilitatea de a refuza mecanismul, s-au oferit să participe la relocarea celor 120.000 de refugiați din Grecia, Italia și Ungaria.

relocare pe 66.000

Cotele alocate marți, pt 66.000 de refugiați

Potrivit schemei votate marți, 66.000 de imigranți vor fi preluați din Italia și Grecia.

Ungaria s-a opus mecanismului și s-a retras din schema ce urma să relocheze de pe teritoriul său un număr important de migranți. Budapesta a explicat că nu dorește să adăpostească 54.000 de imigranți până când aceștia vor fi alocați unor state membre. Cei 54.000 de refugiați vor fi relocați tot din Italia și Grecia.

României îi revin până acum 2.362 de refugiaţi din prima serie, aprobată în urmă cu o săptămănă (16 septembrie) de 40.000 de imigranți, și 2.475 din seria aprobată marți (de 66.000), ceea ce înseamnă un total de 4.837 de persoane.

Urmează să se adauge și cota din cei 54.000 de imigranți rămași de distribuit, adică alte 2.091 persoane. Ceea ce înseamnă, un total, pentru 160.000 de refugiați relocați, de 6.928 persoane.

După decizia JAI, miercuri are loc la Bruxelles summitul extraordinar al Consiliului European în chestiunea imigranţilor. Şefii de stat şi de guvern au de luat decizii prind alte măsuri, pe lângă relocarea imigranţilor – care să abordeze problema nu doar din perspectiva gestionării crizei.

Vor fi luate în discuţie atât posibilitatea sprijinului financiar pentru Turcia, Iordania şi Liban, care găzduiesc în acest moment circa 4 milioane de imigranţi, cât şi o nouă abordare a regulilor şi securităţii spaţiului Schengen.

Opozanții, avertizați

Niciun stat membru UE nu poate refuza o decizie aprobată cu majoritate. Însă au dreptul să o conteste, iar Cehia intenţionează să se adreseze Curţii Europene de justiţie”, a declarat Jean Asselborn, ministrul luxemburghez de Externe.

La rândul său, Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat că ţările care se opun cotelor obligatorii trebuie să accepte rezultatul votului: “Ştiu că unele state membre nu au fost în favoarea propunerii, dar acele ţări au anunţat că vor accepta votul”, a spus Timmermans.

Reacții

Imediat după anunțarea votului, politicienii din Cehia și Slovacia au reacționat revoltați.

“Atât timp cât voi fi prim-ministru, cotele obligatorii nu vor fi aplicate pe teritoriul slovac”, a declarat premierul slovac Robert Fico, în comisia pentru afaceri europene a parlamentului de la Bratislava.

Guvernul ceh a avertizat înaintea Consiliul JAI că încercarea de  a impune cote obligatorii nu va funcționa și va sfârși prin a arunca în ridicol guvernele și a autoritățile UE.

De asemenea, a anunțat că va contesta decizia la Curtea de Justiție a UE (CJUE).

Ministrul de interne ceh a scris pe Twitter, imediat după vot: “În curând vom constata că împăratul e gol.

În România, Ministerul de Interne a transmis un comunicat în care se spune că vicepremierul pe probleme de securitate națională, Gabriel Oprea, a votat la Consiliul JAI potrivit mandatului pe care l-a avut din partea președintelui Klaus Iohannis și premierului Victor Ponta.

oprea consiliul jai“România consideră că impunerea unor cote obligatorii nu reprezintă o soluţie viabilă la problema refugiaţilor. Sunt tratate, astfel, doar simptomele imediate şi nu cauzele fenomenului. O provocare de asemenea anvergură nu poate fi rezolvată prin impunerea unui sistem automat de redistribuire a imigranţilor. Este absolut necesar să se ţină seama de specificităţile fiecărui stat membru şi de capacitatea sa efectivă de primire şi integrare a imigranţilor”, a spus Gabriel Oprea, în intervenţia sa din cadrul Consiliului JAI, potrivit comunicatului.

Fluxul imigrantilor continuă – Nervozitate în sud-estul Europei

Între timp, pe parcursul întregii zile criza refugiaților a continuat să tensioneze relațiile diplomatice dintre statele din sud-estul Europei.

Autoritățile croate au blocat o parte din granița cu Serbia, lăsând aproximativ 2.000 de refugiați priși în no man’s land.

refugiati 1Croația s-a declarat depășită de numărul uriaș de imigranți – 35.000, în săptămâna scrusă de la închiderea de către Ungaria a granițelor, și a început să trimită autobuze pline spre nord.

Ungaria a declarat, la rândul său, că relațiile sale cu Croația sunt înghețate.

De asemenea, premierul sârb, Aleksandar Vucic, a cerut UE să ia măsuri împotriva Croaţiei, dacă nu-şi va deschide graniţa, iar Croația a acuzat  Serbia că trimite refugiaţii în această ţară, în loc să-i transfere organizat spre Ungaria, şi a ameninţat că va închide complet punctul de frontieră de la Bajakovo-Batrovci.

România, care exersează viteza de reacție instalând corturi la graniță, a fost și ea introdusă în aceste schimburi verbale, când premierul croat, Zoran Milanovic, a cerut Serbiei să direcționeze migranți spre Ungaria și să orienteze o parte și către România.

Miercuri, problema distribuirii refugiaților va fi reluată la ședința extraordinară a Consiliului European, în condițiile în care numărul total negociat până acum, de 160.000 de persoane, a fost deja depășit de realitate. Anul acesta, aproape 500.000 de imigranți au ajuns în Europa și sunt așteptați încă atâția, până la sfârșitul anului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.9.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult