Consiliul extraordinar al JAI a decis vineri reformarea sistemului Shengen astfel încât să fie permisă aplicarea controlului sistematic tuturor călătorilor care intră în spațiul Schengen, fie că sunt cetățeni din țări terțe sau cetățeni europeni, beneficiari ai dreptului la liberă circulație.
Atentatele din Paris au dovedit că regulile existente acum sunt ineficiente pentru protejarea Uniunii de proprii cetățeni, motiv pentru care s-au adoptat mai multe măsuri ce se vor aplica și acestora.
În ceea ce-i privește pe imigranții care intră în spaţiul Schengen, ei vor fi înregistraţi sistematic, inclusiv prin amprentare digitală (obligatorie), urmând să fie căutaţi în bazele de date ale serviciilor de securitate, cu ajutorul Agenţiei pentru frontiere (Frontex) şi al Agenţiei europene a poliţiei (Europol), potrivit unui comunicat al Consiliului UE.
Sistemul PNR
Unul dintre principalele subiecte a fost cel al implementăriisistemului PNR (Passenger Name Record), punct la care un comunicat transmis după încheierea reuniunii menționează:
„Consiliul a reiterat importanța acestuia și a ajuns în unanimitate la concluzia că acesta trebuie să includă și zborurile interne, să prevadă o perioadă suficient de lungă pentru păstrarea acestor date, și să nu se limiteze la infracțiunile de natură transnațională.”
Consiliul i-a cerut deja Comisiei Europene finalizarea până la sfîrșitul acestui an a proiectului de Directivă îmbunătățit și care conțină ajustările care să respecte cerințele impuse de respectarea drepturilor și libertăților civile, marea problemă a acestei reglementări.
Discuția despre transferul datelor călătorilor este mai veche și a fost reluată în forță în ianuarie, după atacul de la Charlie Hebdo.
Un proiect de directivă există încă din 2011, dar a fost respins de Parlamentul European, în 2013, grație activiștilor care au acuzat că ar fi o nouă încălcarea a vieții private și a libertăților civile.
Ministerul german de Interne, Thomas de Maiziere, a explicat vineri că sistemul presupune compararea „datele pasagerilor care intră în Europa cu fişele noastre de căutări”.
El înseamnă însă mult mai mult de atât. Aproximativ 15 ţări s-au dotat deja cu sisteme naţionale, dar Parlamentul European a blocat directiva transferurilor de date cerând mai întâi adoptarea unei legislaţii corespunzătoare privind protecţia datelor.
România se numără printre aceste țări, după ce a adoptat în luna mai în OG nr. 13/2015 privind utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor pentru prevenirea si combaterea actelor de terorism si a infractiunilor contra securitatii nationale. Legea prevede păstrarea timp de cinci ani a datelor din PNR.
Din cauza numărului tot mai mare de cetăţeni europeni care aderă la grupuri extremiste sau desfășoară activităţi teroriste, s-a adoptat decizia de efectuare a unor verificări sistematice și coordonate în bazele de date relevante pentru lupta împotriva terorismului, utilizând un set de indicatori comuni de risc.
Sistemul PNR este diferit de Advanced Passenger Information – (API), care conține informațiile codate privind numele, data nașterii, numărul pașaportului și naționalitatea.
API poate ajuta la identificarea teroriștilor și infractorilor cunoscuți deja, pe când PNR permite evaluarea riscului reprezentat de indivizi ce nu figurează în bazele nimănui, evaluare ce se face prin identificarea unor paternuri comportamentale ale călătorilor.
Datele cui sunt colectate
- datelor pasagerilor proveniţi ori având ca destinaţie un stat terţ, dar şi a datelor pasagerilor care călătoresc între statele membre.
Ce date se colectează
- Numele
- Data rezervării
- Datele privind călătoria (în unele cazuri itinerarul)
- Adresa și datele de contact ale călătorului
- Informații despre formele de plată
- Agenția de turism prin care s-a făcut rezervarea
- Numărul locului și alte informații despre locul rezervat
- Informații despre bagaje
- Numărul și numele călătorilor pentru care s-a făcut rezervarea
Avantajele folosirii sistemului:
- monitorizarea mai eficientă a deplasărilor realizate de indivizi cu potenţial de radicalizare sau suspectaţi de pregătirea sau săvârşirea unor acte de terorism ori infracţiuni
- pot fi depistate ușor și călătoriile fragmentate, care fac dificilă identificarea destinației finale și a scopului real al deplasării, respectiv participarea la activităţi de pregătire sau la acţiunile combatante alături de grupări jihadiste
- identificarea călătoriilor repetate către aceeaşi destinaţie, respectiv a pattern-urilor de deplasare
- permite și stabilirea unor legături între diferite persoane, pe baza prelucrării datelor referitoare la rezervări.
Datele ar putea fi colectate direct de către autorități, prin conectarea la sistemul de rezervare a biletelor de călătorie, sau ar putea fi virate de companii către autorităților naționale.
Un CIA european
Tot în categoria proiectelor care ar necesita modificarea tratatelor europene intră și propunerea conisarului european pentru Afaceri Interne, Dimitris Avramopoulos, care dorea înființarea unei Agenții Europene de Informații, pe modelul Centrului antiterorist creat în interiorul Europolului după atentatele de la Charlie Hebdo.
Ideea grecului Dimitris Avramopoulos a fot respinsă imediat după enunțare, fiind irealizabilă, fiindcă niciun stat membru nu ar fi dispus să decedeze suveranitatea națională pe segmentul de intelligence.
