Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini (FIC) cred că ANAF nu va putea procesa solicitările de rambursare a TVA în sistemul de plată defalcată, fără să pună la punct o capacitate IT performantă. ANAF ar trebui să urmărească automat riscul d neplată al firmelor și să poată răspunde solicitărilor de rambursare în cele 3 zile prevăzute de lege.
„Avem dubii că se va întâmpla aşa. Split TVA, ca şi concept, are în substanţă şi reducerea evaziunii fiscale. Practic, însă, pentru a urmări acest scop, de reducere a evaziunii fiscale, ar trebui ca ANAF să aibă o analiză de risc performantă care să fie automatizată şi care să răspundă în timp real. În acele trei zile, ei ar trebui să recunoască profilul unui potenţial evazionist şi atunci am putea să spunem că acest sistem de split TVA urmăreşte şi reducerea evaziunii fiscale”, a spus Daniel Anghel, membru al directoratului FIC, cu ocazia lansării ediţiei pe 2017 Cărţi Albe a organizaţiei.
Deocamdată, „până în momentul în care analiza de risca a ANAF nu este una informatizată, cu baze de date integrate cu mai multe autorităţi (inclusiv cadastrul, de exemplu), îmi este greu să cred că în trei zile vor avea suficiente informaţii să îşi dea seama de profilul acelui contribuabil. Aici este marea problemă”, a mai spus Daniel Anghel.
Pe de altă parte, Split TVA obligatoriu nu se aplică decât în România, ceea ce duce la ideea această metodă de reducere a evaziunii are costuri de oportunitate prea mari și nu numai financiare.
Pericol de infringement
„În forma în care este în vigoare acum, România este singura ţară din Europa care o aplică la modul general şi obligatoriu. Aceasta ar însemna un infringement pentru încălcarea directivelor europene. Aceasta deoarece, în primul rând, există în jurisprudenţa europeană un principiu numit al proporţionalităţii, iar noi considerăm că această măsură nu este proporţională cu scopul său, spre exemplu amenda de 50% din valoarea TVA care trebuie să fie plătită dacă nu eşti în sistem este cu totul neproporţională în comparaţie cu scopul urmărit”, a adăugat Daniel Anghel.
Al doilea motiv pentru care oficialul FIC crede că România riscă o procedură de infringement este că non-rezidenţii vor fi obligaţi să-şi deschidă conturi bancare în ţara noastră, ceea ce contravine principiului liberei circulaţii a capitalului în Uniunea Europeană, aşa cum prevede tratatul de aderare.
„În al treilea rând, faptul că intervii între doi agenţi economici cu un cont bancar obligatoriu de TVA înseamnă că, practic, schimbi regulile din directiva privind TVA şi trebuie să ceri acordul Comisiei Europene pentru asta”, a arătat reprezentantul FIC.
Probleme
Totodată, ar trebui stimulată conformarea voluntară în paralel cu reducerea sancţiunilor pentru erorile contribuabilor oneşti. FIC solicită ca şi ANAF să plătească dobânzile de întârziere a rambursării de TVA, fără să mai fie nevoie de obţinerea acestora în instanţe, aşa cum se întâmplă în prezent.
Altfel, FIC a reiterat solicitările membrilor săi de a avea o fiscalitate predictibilă şi fundamentată pe studii de impact, cu respectarea prevederilor legale privind transparenţă reală şi consultarea cu mediul de afaceri.
„Problema legislaţiei care se aprobă rapid persistă, aceasta având adesea un termen de notificare foarte scurt şi lăsând puţin timp comunităţii de afaceri pentru a oferi comentarii într-un mod eficient”, spune Cartea Albă a FIC.
În plus, interpretarea prevederilor legale de către inspectorii fiscali este neunitară, „se schimbă adesea, iar noile interpretări se aplică retroactiv”.
„Asta înseamnă că, în practică, regulile se pot schimba de o manieră impredictibilă şi ramatică. În ultimul timp, am asistat la creşterea numărului de cazuri în care inspectzorii fiscali au adoptat o interpretare abuzivă şi deseori ostilă a prevederilor fiscale existente”, spune documentul citat.
Rata totală de impozitare a companiilor din România era de 38,4%, cu datele din martie, „Cartea Albă” a FIC. Între timp deja au apărut modificări semnificative (ex. majorarea accizelor), care reduc potențialul de avantaj față de media europeană de 40,3%.
Potenţialul și lipsurile României
„Suntem convinşi că România poate ajunge una dintre primele zece economii din Uniunea Europeană în următorii 20 de ani. Acolo este locul României”, a declarat Eric Stab, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), marţi, cu ocazia lansării Cărţii Albe a FIC.
Analizele macroeconomice făcute de FIC susuţine ideea că „acest lucru este fezabil, cu condiţia ca anumite lucruri să fie făcute aşa cum trebuie, cu regularitate, nu doar din când în când, ci zi de zi în următorii 20 de ani”, a spus Eric Stab.
Demersurile autorităţilor trebuie să se concentreze pe trei arii principale, potrivit FIC:
- Infrastructură nu înseamnă numai cea rutieră, ci şi reţeaua de aeroporturi, porturi şi de capacităţi logistice şi informatice
- Capitalul uman suferă e oferta tot mai mică de personal calificat, inclusiv în construcţii
- Eficienţa sectorului public şi privat este obstrucţionată de birocraţie.
„România are o problemă mare cu birocraţia, lucruri care trebuie rezolvate pentru a putea îmbunătăţi potenţialul economic al ţării, mă refer de exemplu la numărul de autorizaţii de care ai nevoie pentru a implementa un proiect şi care reprezintă o povară pentru ca lucrurile să meargă mai departe”, spune Eric Stab.
FIC consideră și că România este mult în urmă şi la capitolele digitalizare şi eficienţă energetică. Membrii FIC sunt responsabili pentru circa 20% din cifra de afaceri totală din România (180 de miliarde de lei) şi angajează circa 4% din forţa totală de muncă (180.000 de persoane).
