Consiliul extraordinar JAI: Europa încearcă să se apere de proprii cetățeni – control sistematic la graniță

Miniștrii de Interne din statele membre vor aproba vineri, la Consiliul extraordinar JAI convocat după atentatele de la Paris, o serie de măsuri urgente ce ar trebui să limiteze imediat riscul unor noi atacuri teroriste în Europa.

Reuniunea extraordinară a Consiliul JAI (a miniștrilor de Justiție și Interne) are loc într-un context foarte tensionat, marcat de două subiecte majore pentru Europa de azi – criza fără precedent a imigranților și atentatele de la Paris.

Consiliul JAI va trebui să adopte unele măsuri ce erau propuse prin Agenda pentru Securitate din aprilie, dar vor discuta și câteva propuneri controversate cu șanse mari de a fi adoptate în viitorul apropiat, după deficiențele constatate în sistemul de apărare a granițelor externe.

Cel mai delicat subiect rămâne cel al introducerii controversatului sistem PNR (Passenger Name Record), „controlul sistematic la granița externă”, pe care și Parlamentul European l-a respins din cauza problemelor legale ridicate de anumite prevederi ce încalcă drepturile și libertățile civile.

Franța dorește să propună vineri o formulare chiar mai dură a acestui sistem, portivit AFP.

Se vor mai discuta pachetul privind armele de foc și măsurile pentru a reduce radicalizarea, fiindcă majoritatea teroriștilor implicați în atentatele din Europa sunt cetățeni ai Uniunii, a doua sau chiar a treia generați de imigranți.

Subiectele ce se vor discuta vineri vizează, în primul rând, exact suspecții de terorism cu cetățenie europeană care au libertatea de a circula prin UE fără a fi controlați.

Noi reguli pentru armele de foc:

• Interzicerea comercializării unor anumite tipuri de arme semiautomate
• Reguli comune de marcare a armelor pentru a se putea stabili trasabilitatea
• Interconectarea datelor din UE pentru a se accesa baza cu refuzurile de emitere a permiselor port-armă
• Condiții stricte pentru achiziționare armelor online, pentru a se evita vânzarea pe Internet a compenentelor și a muniției (s-a constata că în ultimele atentate au fost folosite arme asamblate din componente cumpărate pe net)
• standarde comune pentru neutralizarea armelor de foc

Motive de îngrijorare privind radicalizarea unor cetățeni europeni:

• Deși această chestiune nu este nouă, amploarea și fluxul de luptători către și dinspre conflictele în desfășurare din Siria, Irak și Libia, precum și caracterul interconectat al acestor conflicte sunt fără precedent.
• 5. 000 de cetățeni europeni s-au alăturat unor organizații teroriste și altor formațiuni militare, înscriindu-se, în special, în organizația Statul Islamic (ISIL), Jahbat al-Nusra și altele din afara Uniunii Europene în regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord (MENA)
• radicalizarea acestor „luptători europeni” este un fenomen complex și dinamic care se bazează pe o serie de factori globali, sociologici și politici. Acesta nu corespunde unui profil unic și afectează bărbați, femei și mai ales tineri cetățeni europeni indiferent de originea lor socială, care au în comun sentimentul de neapartenență la societate.
• Atacurile teroriste recente comise în Franța, Belgia, Tunisia și la Copenhaga scot în evidență amenințarea la adresa securității pe care o reprezintă prezența și deplasarea acestor luptători „străini”, care sunt adeseori cetățeni UE, pe teritoriul european și în vecinătatea acestuia
• amenințarea teroristă este semnificativă în UE, în special în acele state membre care au fost sau sunt încă angajate militar în operațiuni externe, în Orientul Mijlociu și Africa
• în 2013 au fost comise 152 de atacuri teroriste în UE, dintre care două au fost „motivate religios”, iar 84 au fost motivate de convingeri etnonaționaliste sau separatiste, în vreme ce, în 2012, s-au înregistrat 219 atacuri teroriste în UE, șase dintre acestea fiind „motivate religios”

Măsuri pe care intenționează UE să le adopte

• finalizarea directivei UE privind registrele cu numele pasagerilor (PNR) până la sfârșitul lui 2015
• Crearea unei rețele europene cu informații furnizate de rețeaua de sensibilizare a publicului cu privire la radicalizare (RAN) și de rețeaua planificatorilor de politici privind polarizarea și radicalizarea (PPN)
• optimizarea utilizării și a contribuțiilor la Sistemul de Informații Schengen (SIS), la Sistemul de informații privind vizele (VIS), la aplicația de rețea pentru schimbul securizat de informații (SIENA) a Europol și la Punctul focal „Călători” al Europol privind cetățenii europeni care au fost radicalizați
• UE trebuie să-și îmbunătățească eficacitatea controalelor la frontierele externe. Statele membre trebuie să valorifice instrumentele existente, cum ar fi SIS și VIS, inclusiv în ceea ce privește pașapoartele furate, pierdute și falsificate
• Comisia va propune categorii suplimentare de declanșare a alertelor și va promova utilizarea SIS (Sistemului Informatic Schengen) împreună cu baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD)

Ce a făcut Europa în ultima perioadă:

• Folosirea mai eficientă a Sistemului Informatic Schengen (SIS) și SLTD (Documente de călătorie pierdute) la granițele externe. Comparativ cu 2013, numărul alertelor discrete și specifice a crescut cu 300%.
• SIS a fost optimizat tehnic pentru comunicări on-line în timp real cu autoritățile competente din statele membre.
• Comisia a propus un set de Indicatori de risc comuni cu privire la luptătorii teroriști străini.
• Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), care permite schimbul de informații cu privire la condamnările anterioare ale resortisanților UE, este utilizat de 26 de state membre. Sistemul nu funcționează în mod eficient în cazul resortisanților țărilor din afara UE care au fost condamnați în UE.