Liderii europeni sunt deja în Bruxelles, unde, în prima parte a zilei, vor avea loc întâlniri ale familiilor politice, ca apoi, joi după-amiaza, să înceapă Consiliul, printr-o primă zi dedicată marcării, la Ypres, a 100 de ani de la începutul primului război mondial şi o cină în care vor începe discuţiile pe temele de pe agendă.
Mulţi dintre lideri şi-au făcut publice deja agendele pentru discuţiile din cadrul reuniunii, care se anunţă una dintre cele mai tensionate. Motivul: acum se stabileşte preşedintele Comisiei Europene, statele membre anunţă ce portofolii îşi doresc în Comisie, se va discuta despre structura ei şi, cel mai important, se discută o strategie economică pentru următorii cinci ani.
România cere, din nou, aderarea la spaţiul Schengen
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va solicita, din nou, aderarea României la spaâiul Schengen, bazându-se pe ultimul raport privind mecanismul de cooperare şi verificare asupra justiţiei (MCV).
„Se va face o analiză asupra gestionării Spaţiului Schengen, care vizează, printre altele, capacitatea Uniunii de a face faţă presiunii la frontiere legată de imigraţie, politicile referitoare la azil, cooperarea poliţienească şi judiciară, iar pe acest fond eu voi ridica din nou problema accesului României în Spaţiul Schengen”, a precizat preşedintele.
Acesta a explicat că argumentele de susţinere a începerii procesului de intrare în Schengen „derivă exact din raportul MCV care arată buna funcţionare a justiţiei în ansamblu prin modul cum este apreciată activitatea DNA, ANI, ICCJ”.
Şeful statului recunoaşte că ” în raportul MCV sunt şi suficiente elemente care se constituie în zonă de critică, dar în mod deosebit la adresa clasei politice, a Parlamentului”.
„Sigur, ultima lege votată în Parlament care scoate în afara controlului şi atribuţiunilor ANI conflictul de interese la nivelul administraţiilor locale nu e de natură să ne ajute, dar oricum eu am obligaţia să ridic această problemă şi să susţin necesitatea începerii procesului de aderare la Spaţiul Schengen”, a mai afirmat Traian Băsescu.
În ultimii ani, obiectivul intrării României în spaţiul european de liberă circulaţie a rămas doar la nivel de dorinţă, din cauza opoziţiei mai multor ţări europene, printre care Franţa, Olanda sau Finlanda. Procesul electoral din multe dintre aceste ţări a făcut practic inutilă punerea pe agendă a acestei teme.
Mai mult, potrivit unor surse europene consultate de cursdeguvernare.ro, Comisia European ar fi sugerat autorităţilor de la Bucureşti să aşteaptă terminarea acestor competiţii electorale, ultimele fiind alegerile locale din Franţa şi alegerile europene, pentru a repune pe agendă subiectul aderării la Schengen.
Şi prim ministrul român, Victor Ponta, a spus, la începutul acestei luni, că este sigur că pe durata preşedinţiei italiene – care începe în 1 iulie şi se termină la sfârşitul anului 2014 – dezideratul României de a fi parte a spaţiului Schengen se va îndeplini.
La Consiliu se va discuta şi structura Comisiei şi portofolii, iar România, este public deja, îl sprijină pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat. Sunt declaraţii convergente ale preşedintelui şi premierului înacest sens.
O publicaţie de specialitate, Farming Life, publică un articol chiar joi, în ziua deschiderii Consiliului, despre comisarul român şi îi evaluează şansele de a rămâne în continuare la cârma agriculturii europene şi în următorii cinci ani.
O sursă apropiată Comisiei a declarat pentru această publicaţie că România este singura ţară care şi-a exprimat dorinţa pentru portofoliul agriculturii. „România a arătat clar că îl va renominaliza pe Dacian Cioloş în funcţia de comisar european şi pentru următoarea perioadă. iar asta îl situează pe domnul Cioloş în poziţia de favorit pentru păstrarea portofoliului agriculturii în următorii cinci ani”, scriu jurnaliştii.
Un plan francez de investiţii pentru Europa, în valoare de 1.200 de miliarde de euro
Preşedintele francez Francois Hollande i-a înmânat preşedintelui Consiliului European un plan cu priorităţile viitoarei Comisii Europene, în viziunea franceză. El se concentrează asupra creşterii economice, energiei şi securităţii.
Francois Hollande arată că Europa trebuie să aloce 1,2 trilioane (1200 de miliarde) pentru investiţii în economia europeană, arată Euractiv.fr.
Planul prevede investirea a 2% din PIB-ul european în cinci domenii: „marea infrastructură, în special în cea de energie, transporturi şi digitală”, cercetare şi dezvoltare, eficienţă energetică, instruire şi calificarea tinerilor şi sănătate.
Guvernul francez nu crede că delapidarea fondurilor publice din numeroase state europene este o cauză de îngrijorare şi argumentează prin faptul că o revenire a creşterii economice va duce la o colectare de taxe şi la stabilizarea finanţelor publice.
Planul francez propune surse alternative de finanţare, precum pactul de Stabilitate şi creştere. Asta însă presupune o relaxare a constrângerilor bugetare din UE.
„Banca Europeană pentru Investiţii nu ar trebui să îşi asume riscuri ale investiţiilor private”, se arată în documentul care invocă bondurile de proiecte (project bonds). Acestea sunt bondurile emise şi alocate unui proiect cofinanţat de BEI şi garantate pentru a reduce riscurile.
Franţa mai vrea să aloce competenţe mai mari zonei euro, iar preşedintele francez a susţinut de ceva mai multă vreme această idee. Asta înseamnă crearea unei datorii pan-europene în locul datoriilor naţionale.
Mecanismul European de Stabilitate face deja asta, însă planul francez propune ca în loc de plătirea datoriilor, cu banii să se facă noi investiţii. obiectivul este împărţirea riscului la nivel european şi asigurarea unor dobânzi mici la împrumuturi.
Guvernul francez susţine că are sprijinul socialiştilor din Consiliul European, dar cei de centru-dreapta vor putea fi convinşi mai greu să accepte o astfel de idee.
Angela Merkel nu se opune ideii de vot în Consiliu pentru nominalizarea lui J.C. Juncker
David Cameron este aproape într-o izolare absolută în opoziţia sa faţă de nominalizarea lui Jean-Claude Juncker. Este aproape sigur că va cere un vot în Consiliu, chiar dacă stie că va ieşi învins. Vrea însă să îi determine pe liderii europeni să îşi asume public şi nominal desemnarea luxemburghezului ca preşedinte al Comisiei Europene.
Angela Merkel a spus miercuri, în faţa parlamentului de la Berlin, că nu se opune unui vot în Consiliu. Însă cancelarul german vrea să evite o izolare totală a omologului său britanic şi tocmai de aceea a şi avut o conversaţie cu acesta, cu o zi înainte începerii summit-ului.
Atât ea, cât şi premierul olandez, Mark Rutte, un aliat al lui David Cameron, care şi-a schimbat între timp opinia faţă de nominalizarea lui Jean Claude Juncker, au promis sprijin pentru reformarea UE, ceea ce îşi doreşte premierul britanic.
