luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 aprilie, 2011

Consiliul de Securitate al ONU nu a căzut de acord asupra sancţionării Siriei. Consiliul a fost profund divizat în privinţa adoptării unei declaraţii ce condamna înăbuşirea violentă a protestelor din Siria de către regimul aflat la putere. Declaraţia propusă de Franţa, Marea Britanie, Germania şi Portugalia a fost respinsă de câteva dintre cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate. Rusia a insistat că evenimentele din Siria nu constituie o ameninţare la pacea internaţională, deşi peste 450 de oameni au fost ucişi de la începutul manifestaţiilor, în ultimele 6 săptămâni. China şi India au cerut dialog politic şi rezolvarea paşnică a crizei, dar nu au dorit să condamne violenţele. „O ameninţare reală la securitatea regiunii ar putea apărea dacă ne-am amesteca în problemele interne ale Siriei, inclusiv pentru că am încerca să susţinem una dintre părţi sau săimpunem o soluţie”, a spus Alexander Pankin, ambasadorul rus la ONU. În afară de Libia, Consiliul a răspuns extrem de puţin la revoltele din lumea arabă; iar opinia Rusiei că intervenţia în Libia a trecut de limita mandatului oferit de ONU probabil i-a înăsprit poziţia asupra situaţiei din Siria. (BBC News)

Nokia reduce 7.000 de posturi din întreaga lume. Producătorul de telefoane mobile Nokia a anunţat că va demite, începând de anul viitor, 7.000 de angajaţi, ca parte a planului de reorientare a companiei către smartphone. Firma spune că vor fi reduse 4.000 de posturi din fabricile aflate în mai multe ţări, inclusiv 120 de posturi din România şi 700 din Marea Briatanie. În plus, va transfera 3.000 de angajaţi către grupul de consultanţă Accenture, care va prelua departamentul de software al companiei Nokia. Firma finlandeză va schimba platforma Symbian pentru a adopta tehnologia telefoniei inteligente de la Microsoft. Nokia a anunţat săptămâna trecută că va dezvolta împreună cu Microsoft tehnologia smartphone, cu costuri ce vor ajunge la un miliard de euro pe an. Producătorul de telefoane speră că restructurarea companiei va reduce cheltuielile cu un miliard de euro până în 2013. “Este o realitate dură şi lucrăm îndeaproape cu angajaţii şi partenerii noştri pentru a identifica programe pe termen lung pentru reangajarea oamenilor talentaţi de la Nokia”, a spus Stephen Elop, preşedintele Nokia. (BBC News)

Schimbări la vârful serviciilor de securitate americane. Generalul David Petraeus va fi numit şef al CIA, venind de la comanda trupelor din Afganistan; iar actualul şef al CIA Leon Panetta va părăsi agenţia pentru a deveni noul secretar al Apărării. Noua echipă va fi anunţată oficial, joi, de către Barack Obama, la Casa Albă. Petraeus se va retrage din armată după aproape 40 de ani, pentru a-şi prelua noua responsabilitate, începând din luna septembrie; locul său din Afganistan urmând a fi luat de generalul lt. John Allen; iar viitorul ambassador în Afganistan va fi un diplomat veteran – Ryan Crocker. Schimbările vor avea implicaţii asupra războiului din Afganistan şi, în general, asupra bugetului apărării. Panetta, care are o experienţă militară redusă, are în schimb reputaţia de a fi un susţinător al reducerilor bugetare, iar administraţia Obama ar dori să vadă bugetul apărării cu câteva sute de miliarde de dolari mai mic în următorii 10 ani. (Guardian)


O zi până la nunta regală britanică, supranumită “Nunta secolului”. Prinţul William şi Kate Middleton se vor căsători, vineri, într-o ceremonie care se estimează că va fi urmărită de aproape o treime din planetă. Povestea acelei zile va fi cea a unui prinţ şi a unei prinţese, dar în spatele scenei va fi povestea a doi prinţi, comentează presa americană. Popularitatea lui William este mult mai mare decât cea a tatălui său şi ar putea contribui la renaşterea simpatiei pentru monarhia britanică. Următorul succesor la tron este, însă, prinţul Charles. Potrivit unui sondaj de opinie realizat, săptămîna trecută, de Ipsos Mori  (o firmă britanică de top din domeniul cercetării pieţei), o mare parte a britanicilor l-ar susţine pe prinţul William să acceadă la tron – 46% dintre respondenţi spun că Charles ar trebui să renunţe la tron în favoarea fiului său. Britanicii îl vor avea însă rege pe Charles fie că vor, fie că nu, succesiunea la tron fiind o tradiţie regală britanică, impusă prin lege în istoria ţării, şi este puţin probabil să se schimbe. (Washington Post)

Fundamentalismul islamic înfloreşte în universităţile britanice. Parlamentarii britanici susţin că fundamentalismul islamic, care se dezvoltă în universităţile din ţară, pune în pericol securitatea naţională, pentru că lumea academică nu urmăreşte ce se întâmplă în campusuri, de teamă să nu fi acuzată că spionează studenţii. În ciuda unor dovezi clare referitoare la existenţa acestei probleme, nu s-a făcut nimic pentru rezolvarea situaţiei, susţine un raport al grupului parlamentar pe probleme de securitate internă, format din reprezentanţi ai tuturor partidelor. Aceştia cer guvernului britanic să rezolve problema din campusuri de urgenţă. „Extremismul pune în pericol securitatea din ţară şi are implicaţii internaţionale, care ne pun în dificultate alianţele externe”, spun parlamentarii. Documente secrete dezvăluite de WikiLeaks arată că cel puţin 35 de terorişti de la închisoarea Guantanamo Bay au fost îndoctrinaţi de extremiştii din Marea Britanie. (Telegraph)

Reconciliere între Fatah şi Hamas, în teritoriile palestiniene. Liderii mişcărilor palestiene rivale – Fatah, care administrează Cisiordania şi Hamas, la putere în Gaza – s-au întâlnit la Cairo, miercuri, şi au căzut de acord, spre surprinderea generală, să formeze un guvern comun de tranziţie, până la alegerile parlamentare şi prezidenţiale de peste un an. Noile împrejurări din Orientul Apropiat ar putea fi o explicaţie a “amabilităţii” organizaţiei Hamas. Demisia preşedintelui egiptean Hosni Mubarak, în 12 februarie, nu a fost însoţită până acum de vreo reacţie externă în Gaza, în ciuda bunelor relaţii existente între Consiliul suprem militar egiptean şi Fraţii musulmani, care, potrivit Hamas, ar fi “epigoni palestinieni”. Situaţia tensionată din Siria unde este instalată oficial mişcarea islamistă, face ca Hamas să fie vulnerabilă. O reconciliere între principalele organizaţii palestiniene constituie o provocare pentru Israel, care a anunţat că rupe orice relaţie cu o Autoritate Palestiniană reunificată. Este o provocare şi pentru Europa şi SUA, care boicotează Hamas-ul. Îşi vor schimba aceştia poziţia în urma reconcilierii, având în vedere că pacea internă este vitală pentru funcţionarea unui stat Palestinian? (Le Monde)

Agenţia S & P’s reduce ratingul de ţară al Japoniei. La aproape şapte săptămâni de la puternicul cutremur urmat de tsunami din Japonia, economia niponă se luptă încă să revină la normal, iar ţara va trebui să facă faţă unor costuri foarte mari pentru reconstrucţie, ceea ce i-ar putea afecta cu adevărat rezervele şi aşa subţiate de fonduri publice. Cea mai recentă avertizare referitoare la politica fiscală japoneză a venit din partea agenţiei de rating Standard and Poor’s, care a redus ratingul de ţară la “negativ”, spunând că toate costurile reconstrucţiei zonelor devastate (estimate la 609 miliarde de dolari) ar putea duce la un nivel scăzut al creditării, dacă guvernul nu face eforturi pentru reducerea datoriiilor publice. Pe termen lung, agenţia a păstrat nivelul ratingului economiei japoneze la AA-, acelaşi din luna ianuarie. Circa 26.000 de oameni au murit sau sunt daţi dispăruţi după dezastrul din 11 martie, zeci de mii de clădiri şi sute de mii de maşini fiind distruse.   (New York Times)


Certificatul de naştere al lui Obama, făcut public de Casa Albă. Preşedinţia americană a dat publicităţii certificatul de naştere al preşedintelui Barack Obama, pentru a pune capăt speculaţiilor legate de locul său de naştere şi dreptul de a ocupa funcţia de şef de stat. Obama mai făcuse public, anterior, o parte a documentului, în care se arăta că s-a născut în Hawaii, dar criticii săi au insistat că el ar fi născut de fapt în Kenya, ţara natală a tatălui său şi locul în care a copilărit, şi, prin urmare, nu ar fi fost eligibil pentru cea mai înaltă funcţie în stat. Recent, posibilul candidat republican Donald Trump a readus în discuţie acest subiect. Gestul fără precedent al unui preşedinte american, de a da publicităţii certificatul de naştere, a fost descris de Obama ca un efort de a elimina din dezbaterea politică un subiect lipsit de interes şi miză. Liderul de la CasaAlabă s-a declarat uimit, apoi amuzat, de conspiraţia legată de naşterea sa, scenariu creat şi dezvoltat în ultimii ani. Documentul arată că Barack Husein Obama II s-a născut în 4 august 1961, la Maternitatea Kapiolani din Honolulu, tatăl său fiind Barack Husein Obama de 25 de ani din Kenya, student, iar mama sa Stanley Ann Dunham, de 18 ani, din Wichita, Kansas. (BBC News)

 

 

 

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: