Consiliul pentru Cercetare, gestionar al fondurilor publice alocate domeniului – propunere a mediului academic

Un grup de cercetători români din țară și străinătate propune reformarea Cercetării din România prin aplicarea unui model care a funcționat în Marea Britanie peste 100 de ani și cunoscut ca Principiul lui Haldane: decizia distribuirii fondurilor publice pentru acest domeniu să aparțină cercetătorilor.

„Deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor de cercetare ar trebui luate de cercetători, și nu de politicieni”, spune Principiul Haldane.

Articolul din Legea Educației Naționale care prevede că „pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din PIB al anului respectiv” nu a fost respectat niciodată, iar în ultimii ani fondurile au gravitat în apropierea plafonului de 0,15% din PIB, minim istoric.

Semnatarii apelului atrag atenția că subfinanțarea cronică este doar o parte a problemei, pe care se suprapune incapacitatea guvernelor de a gestiona și de a distribui eficient și competitiv aceste sume.

Banii sunt împărțiți netransparent și ineficient, într-un mod în care lanțul de comandă și răspundere este neclar, mai precizează apelul.

În această situație, semnatarii propun aplicarea în cercetarea românească a modelului care dă cercetătorilor autonomie în decizia de distribuire a fondurilor publice
destinate domeniului.

„Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe spiritul critic și experiența oamenilor de știință, manifestate într-un cadru instituțional stabil, ferit de ingerințe politice, similar puterii judecătorești”, menționează apelul.

Propunerea concretă:

• Crearea unei entități juridice noi – „Consiliul pentru Cercetare”, unitate independentă de factorul politic ce va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către
  statul român exclusiv pe bază de competiție.
• Această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată de tipul Agenţiei Executive a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA), rezultată din reorganizarea UEFISCDI.
• Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență.

Avantajele:

• 1. Independența de factorul politic duce la creșterea predictibilității și eficienței distribuirii fondurilor, asigurând gestionarea fondurilor publice de cercetare după criterii riguroase, exclusiv științifice, stabilite de consensul comunității internaționale a cercetătorilor și permite dezvoltarea de mecanisme de feed-back instituțional viabile.
• 2. Simplificarea procedurilor de distribuire a fondurilor pentru cercetare în cadrul acestei entități unice, evitându-se complicațiile din prezent, când există mai mulți ordonatori primari de credite în domeniu, competițiile fiind lansate neritmic, pe baza unor reguli neuniforme, în continuă schimbare.
• 3. Clarificarea lanțului de comandă și a responsabilităților în luarea deciziilor, evitându-se situația prezentă când, spre exemplu, pachetul de informații al unei competiții naționale este elaborat de un consiliu consultativ din subordinea unui minister, organizarea competiției este subcontractată unei entități din alt minister, aceasta din urmă folosind evaluatori aleși de respectivul consiliu și validați de minister. Nou entitate juridică ar urma să încorporeze întregul lanț.
• 4. Creșterea clarității și transparenței deciziilor cu privire la finanțarea cercetării prin existența unei singure platforme de accesare a fondurilor, de evaluare și monitorizare a granturilor, alături de raportarea centralizată a rezultatelor acestora.
• 5. Ar fi reduse sau complet eliminate numeroasele consilii și comitete consultative (CNECSDTI, CNCS, CNPST, CCCDI, CEMU, CRIC….), multe dintre ele neavând nici în
  prezent pagini web funcționale/actualizate, având o activitate obscură, sau care nu au existat de facto niciodată.

Inițiatori sunt șapte cercetători români din țară și străinătate:

• Lucian Ancu, SBB CFF FFS, Elveția
• Dana Jalobeanu, Universitatea București, România
• Andreea Matei, Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, România
• Mihai Miclăuș, Institutul Național pentru Științe Biologice, România
• Liviu Ornea, Universitatea București, România
• Ovidiu Sîrbu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România
• Octav Voiculescu, University of Cambridge, Marea Britanie

Lor li s-au alăturat alte zeci de personalități academice, printre care și fostul rector al Universității București Mircea Dumitru:

Prof. Dr. Albu Mihaela, Universitatea “Politehnica” București, România
Prof. Dr. Aligică Dragoș P., Universitatea București/George Mason University, România
Acad. Prof. Dr. Andruh Marius, Universitatea București, România
Dr. Ardelean Ioana V., Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România
Prof. Dr. Banciu Horia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România
Prof. Dr. Bangu Sorin, Bergen University, Norvegia
CS 3 Dr. Bălăcescu Loredana, IOCN Cluj, România
CS 1 Dr. Bălăcescu Ovidiu, IOCN Cluj, România
Dr. Băltuță Elena, Humboldt Universität zu Berlin, Germania
CS 1 Dr. Brînzănescu Vasile, IMAR, România
Dr. Bucur Octavian, QPathology, Boston, MA, SUA
Prof. Dr. Chifiriuc Carmen, Universitatea București, România
Lect. Dr. Cătălin Cioabă, Universitatea București, România
Group leader Dr. Cojocaru Vlad, Hubrecht Institute, Olanda
Dr. Corlan Alexandru, Spitalul Univ. de Urgență București, România
Prof. Dr. Cotoi Călin, Universitatea București, România
Prof. Dr. Crăiuțu Aurelian, Indiana University, SUA
Group leader Dr. Cîrstea Ion C., Ulm University, Germania
Prof. Dr. Dăscălescu Sorin, Universitatea București, România
Prof. Dr. David Daniel, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România
Prof. Dr. Dediu Valentina S., Univ. Națională de Muzică/ New Europe College, România
Assoc. Prof. Dr. Dogaru Cristian, University of Suffolk, Anglia
CS 2 Dr. Drugă Bogdan, Institutul Național pentru Științe Biologice, România
Acad. Prof. Dr. Dumitru Mircea, Universitatea București, România
Dr. Ersek Vasile, Northumbria University, Anglia
Dr. Galea Cristina, Radboud University Nijmegen, Olanda
Prof. Dr. Istrate Gabriel, Universitatea de Vest Timișoara, România
Lect. Dr. Maci Mihai , Universitatea din Oradea, România
Dr. Manea Vladimir , IJCLab-IN2P3-CNRS, Orsay, Franța
Prof. Dr. Marian Cătălin, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România
Prof. Dr. Marin Liviu, Universitatea București, România
Prof. Dr. Mariș Ioana, Université Libre de Bruxelles, Belgia
Prof. Dr. Markó Bálint, Universitatea Babeș-Bolyai, România
Conf. Dr. Mihali Cirprian, Universitatea Babeș-Bolyai, România
Dir. de recherches Dr. Moroianu Andrei, CNRS, Franța
Prof. Dr. Muntean Ioan, University of Texas, SUA
Prof. Dr. Néda Zoltán, Universitatea Babeș-Bolyai, România
Prof. Dr. Nedelcu Mihaela, Université de Neuchâtel, Elveția
Prof. Dr. Netea Mihai, Radboud University, Olanda
Prof. Dr. Oprea Tudor, University of New Mexico, SUA
Prof. Dr. Pârvulescu Vasile, Universitatea București, România
Prof. Dr. Petrusel Adrian, Universitatea Babeș-Bolyai, România
Dr. Popescu Lucrețiu , Neusoft Medical Systems, SUA
Dr. Presură Cristian, Phillips, Olanda
Dr. Rusu Doina, University of Groningen, Olanda
CS 1 Dr. Sicora Cosmin, Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România
Prof. Dr. Ștefănescu Gheorghe, Universitatea București, România
CS 1 Dr. Timotin Dan, IMAR, România
CS 1 Dr. Vintilă Constanța, Institutul de Istorie ‘Nicolae Iorga’, București, România
Prof. Dr. Zavolan Mihaela, Universitatea Basel, Elvetia