Unităţi ale poliţiilor de frontieră din Kârgâzstanului şi Tadjikistanului erau angajate joi seara în lupte armate la frontieră, în aceeași zonă sensibilă în care cele două ţări s-au mai confruntat în primăvara trecută, anunță Agerpres.
Cele mai intense schimburi de focuri au loc în zona satelor Tort-Kocio şi Cir-Dobo, potrivit unui comunicat emis de poliţia de frontieră a Kârgâzstanului, care acuză poliţia de frontieră tadjică de utilizarea de lansatoare de grenade şi mortiere.
„Situaţia s-a degradat, partea tadjică deschizând focul asupra unităţilor” kârgâze în jurul orelor locale 19:35 (13:35 GMT), arată comunicatul.
Potrivit aceleiaşi surse, conflictul a început prin blocarea drumului Batken-Isfan de către cetăţeni tadjici, însoţiţi de poliţişti de frontieră ai Tadjikistanului.
Confruntările de joi au provocat deja moartea şi rănirea câtorva persoane, militari şi civili, şi au determinat evacuarea locuitorilor din satele de lângă frontieră, a transmis agenția de presă rusă TASS.
Motivele conflictului
Mari porţiuni de frontieră între diferite ţări ale Asiei Centrale nu au fost delimitate după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, alimentând tensiuni etnice, economice sau sociale în această vastă regiune, unde populaţia de la sate trăieşte adesea în mare sărăcie.
Între locuitorii regiunii dintre Tadjikistan și Kârgâzstan au loc adesea confruntări pentru pământuri şi acces la apă, uneori necesitând intervenţia poliţiei de frontieră.
În primăvara anului 2021, lupte sângeroase au avut loc între forţele armate ale celor două ţări în jurul enclavei tadjice Voruh din Kârgâzstan.
Aceasta este o zonă de tensiuni legate în special de probleme ce ţin de accesul la apă al acestor două foste republice sovietice foarte sărace.
Violenţele de anul trecut s-au soldat cu aproape 60 de morţi, fiind cele mai sângeroase după mai mulţi ani şi alimentând temeri privind o escaladare a tensiunilor între cele două ţări vecine.
În 2021, după ce părțile s-au învinovățit reciproc, au convenit în cele din urmă un armistiţiu. Negocierile s-au purtat direct între preşedintele kârgâz, Sadîr Japarov, şi omologul său tadjic, Emomali Rahmon.
