Majorările salariului minim în ritmul accelerat din ultimii ani sunt nesustenabile, ar decupla câștigurile salariale de productivitate, ar alimenta inflația și ar impacta serios 13 sectoare economice vulnerabile. Acestea sunt concluziile studiului „Politica Salariului Minim în România”, care abordează chestiunea salariului minim european din perspectiva unor considerente fiscale și a particularităților economice ale României.
„Impunerea unei limite inferioare atât de ridicate, i.e. de 50%, a raportului dintre salariul mediu brut și cel minim, într-un moment în care economia nu a apucat încă să se ajusteze pe deplin la creșterile din ultimul an ale salariului minim, ar putea avea efecte adverse, îndeosebi pe termen scurt și mediu”, atrage atenția studiul organizației patronale.
Din cauza ponderii mari de salariați plătiți cu salariu minim sau aproape de acest nivel, majorările semnificative pot decupla remunerarea de productivitate
„România are un număr foarte mare de angajați plătiți la salariul minim sau aproape de minim, aproximativ 35% din numărul de angajați în economie. Acest fapt creează distorsiuni semnificative în economie, la orice modificare a nivelului salariului minim. De exemplu, o creștere de 20% a salariului minim – mai mică decât cea din ultimul an – duce automat la o creștere a salariului mediu cu aproape 8%, în ipoteza puțin probabilă că toate celelalte salarii rămân neschimbate. Astfel, creșterile salariale sunt forțate să se decupleze de fundamentele macroeconomice, putând să avanseze peste rata inflației și a productivității, alimentând inflația”, atrage atenția patronatul Concordia.
„Salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creștere din cadrul Uniunii Europene, de la un nivel foarte scăzut, de 142 de euro, în 2010, la 744 de euro, astăzi. Acest ritm de creștere nu mai este sustenabil, fără investiții și reforme care să ducă la creșteri la fel de accelerate de productivitate. Suntem aproape de media europeană și la media regională. Pe termen mediu, un raport de 45-50% între salariul minim și cel mediu (unde suntem deja) este o formulă echilibrată, care prezintă mai puține riscuri pentru
sănătatea economiei. În același timp, este important să mutăm conversația de la salariul minim brut și nivelul său, la cum facem să păstrăm rata accelerată de creștere a salariilor medii din România prin infrastructură de calitate, productivitate sporită și valoare adăugată mai mare în economie”, a declarat Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, citat într-un comunicat al organizației.
Alte concluzii importante ale studiului:
- Creșterea rapidă a salariului minim din ultimii ani a fost cu mult peste rata de creștere a inflației, cât și peste rata cumulată de creștere a productivității muncii cu inflația. În iulie 2024, salariul minim a crescut cu peste 23% față de aceeași perioadă a anului trecut.
- Una dintre particularitățile socio-economice ale României este că are una dintre cele mai scăzute rate de participare la forța de muncă a oamenilor apți din Uniunea Europeană, 68.7%, față de media europeană de 75.3%. Rata de participare din România se află la un nivel sub toate statele din regiune: Bulgaria (76.2%), Ungaria (80.7%), Polonia (77.9), Cehia (81.7%). Situația este agravată de faptul că România are una dintre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor (segmentul de vârsta 15-24 de ani), anume 20.5% față de media europeană de 14.7%. Politica salariului minim este crucială în contextul șomajului ridicat în rândul tinerilor, deoarece o creștere prea abruptă a salariului minim poate limita accesul acestora pe piața muncii, făcând angajarea mai dificilă pentru cei cu experiență redusă.
Principalele domenii unde majorările vor fi urmate de disponibilizări
„Nu în ultimul rând, e bine să fim conștienți că, de acum înainte, majorări bruște ale salariului minim, fără măsuri compensatorii de creștere a productivității, vor duce la șomaj în sectoarele mai puțin productive ale economiei”, a mai declarat Radu Burnete.
Primele 13 sectoare în care majorările salariului minim ar putea duce la disponibilizări (din cauza ponderii mari acestor venituri în rândul lucrătorilor lor), conform Concordia:
- Agricultură, vânătoare, activități conexe
- Agricultura, silvicultura, pescuit
- Fabricarea produselor textile, articole de îmbrăcăminte
- Prelucrarea lemnului
- Industrie alimentară, băuturi, tutun
- Fabricarea mobilei
- Construcții
- Comerț cu amănuntul fără vehicule
- Transporturi terestre și prin conducte
- Hoteluri și servici de alimentație publică
- Activități de poștă și de curierat
- Activități sportive, recreative, distractive
- Reparații de calculatoare, de articole personale și de uz gospodăresc.
Concordia oferă exemplul agriculturii, unde creșterea salariului minim generează o nevoie echivalentă de
creștere a subvențiilor, și activitățile de poștă și de curierat, aflate în risc la o majorare cu mai mult 2.4% – ritmul mediu anual al productivității muncii din ultima decadă.
De asemenea, industria textilă este sensibilă la orice creștere a salariului minim, având în vedere contracția continuă a productivității muncii – problema competitivității sectorului s-a reflectat în înjumătățirea capacității de export, în ultimii 10 ani, de la 10% în total exporturi, în 2013, la 6%, în 2023, mai arată studiul.
Confederația Patronală Concordia este partener social reprezentativ la nivel național, care aduce împreună firme cu peste 350.000 de angajați din 17 industrii esențiale pentru economie, cu o pondere de mai mult de un sfert din PIB-ul României.
***
Urmărește-ne pe Google News
