Sănătatea va beneficia de cea mai mare creștere bugetară la rectificarea anunțată de guvern – peste 11 miliarde de lei.
Plusul este total justificat, în condițiile în care deficitul la șapte luni al Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) ajunsese la aproape cinci miliarde de lei. Fondurile suplimentare nu înseamnă neapărat decontarea unui volum mai mare de servicii medicale sau o creșterea a calității acestora, așa cum sugerează guvernanții, ci medicamente mai scumpe, tarife majorate la furnizorii de servicii și creșteri salariale, desigur.
„Se suplimentează bugetul CNAS cu 11,324 miliarde de lei, fapt ce reflectă un angajament ferm faţă de protecţia sănătăţii populaţiei şi se suplimentează bugetul Ministerului Sănătăţii cu 168 milioane lei. Sunt bani pentru asigurarea sumelor necesare pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ, precum şi pentru investiţii în spitale. Astfel, comparativ cu anul 2023, bugetul dedicate sănătăţii înregistrează o creştere de 26%, cu un sold suplimentar de 18,6 miliarde de lei”, prevede proiectul de rectificare.
Sănătatea, suplimentări uriașe ale bugetelor lunare
Sănătatea este unul dintre domeniile cu cele mai multe și mari suplimentări ale fondurilor lunare stabilite prin Legea bugetului de stat 2024. Aceste sume în plus sunt încadrate la cheltuieli neprevăzute nu pentru că autoritățile nu le-ar fi cunoscut în momentul construirii bugetului, ci pentru a ca Executivul să poată pretinde creștere a deficitului bugetar.
De exemplu, săptămâna trecută, Guvernul a acceptat creșterea bugetului pentru septembrie al Fondului cu aproape 790 de milioane de lei, pentru a acoperi majorările salariale din domeniu. Aceste subvenții noi, necuprinse în bugetul pentru 2024, vin pe fondul unui deficit deja uriaș al Fondului, care se cifra la aproape 4,9 miliarde de lei, la finalul lunii iulie.
Executivul a adoptat pe 28 august bugetul pe septembrie al FNUASS, dar la numai două săptămâni s-a operat noua rectificare în creștere, din cauza prevederilor unor modificări legislative din primele trei trimestre ale anului 2024, a plăților din perioada ianuarie – august 2024 (mai ridicate decât cele cuprinse în Legea bugetului pentru 2024), a ocupării unora dintre numeroasele posturi vacante din sistem şi a estimărilor caselor de asigurări de sănătate.
Fondurile, se menționează în Nota de fundamentare a Memorandului prin care se solicită noi subvenții, „reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024”.
De aceea, explică Memorandumul ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, „aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației”.
5 miliarde de lei, în primele două ședințe de guvern din iulie
De asemenea, Guvernul a aprobat în prima ședință din iulie trei milioane de lei suplimentar la Fond, iar în a doua, două miliarde pentru Ministerul Sănătății.
Ministrul Alexandru Rafila avertiza și atunci că vor exista consecințe grave, dacă nu se alocă fondurile solicitate.
Riscurile invocate de ministru:
„Făra alocarea de resurse financiare suplimentare, nu vor mai putea fi realizate activitățile din cadrul programelor naționale de sănătate publică în perioada imediat următoare”, preciza MS, inițiatorul actului normativ.
Alte efecte ale nemajorării sumelor:
„Nu vor mai putea fi realizate în perioada imediat următoare activitățile din cadrul Sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat”.
Ar fi pusă în pericol continuarea lucrărilor la centrele pentru mari arși, care se află deja în mare întârziere, pentru că nu existau fonduri suficiente pentru contractele în derulare și nici pentru contractele de echipamente aflate în semnare și care urmează a fi facturate până la finele anului.
S-ar fi blocat lucrările demarate la cele trei centre de mari arși, aspect ce ar conduce la încălcarea obligațiilor asumate în baza acordurilor de împrumut semnate între Guvernul României prin Ministerul Finanțelor și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ceea ce ar fi avut urmări costisitoare:
- Reducerea considerabilă a posibilității cheltuirii integrale a sumelor împrumutate prin Acordul de Împrumut 8362RO, care împrumut se închide cu data de 31.12.2024
- Oprirea lucrărilor de construcție și punerea lor în conservare
- Apariţia unor dispute legale (prin nerespectarea clauzelor contractuale) în cadrul celor trei contracte de lucrări de construcţii aflate în derulare cu consecinţe negative în finalizarea centrelor de arşi din ţara noastră
- Plata de penalități și daune interese în cazul apariției unor procese intentate de către constructori, furnizori de bunuri și prestatori de servicii.
Crește distanța dintre prognozele oficiale și realitate
Anul trecut, Legea bugetului de stat estima cheltuielile FNUASS la puțin peste 54 de miliarde de lei, cu 5,199 miliarde lei subvenții. Execuția s-a finalizat la 60 de miliarde și aproape 11 miliarde de lei subvenții.
Anul acesta, bugetul prevede cheltuieli totale de 62,366 miliarde de lei, iar actuala rectificare, singură, le urcă la peste 73,5 miliarde.
În pofida subvențiilor, deficitul la șapte luni era de aproape cinci miliarde de lei, deși creșterile salariale (în principal majorarea salariului minim din iulie, dar și creșterile acordate bugetarilor la începutul anului), au urcat semnificativ veniturile din contribuții de sănătate (CASS-uri).
La jumătatea anului, deficitul ajunsese deja la 3,858 miliarde, cu venituri din CASS-uri în valoare de 30,031 miliarde și cheltuieli totale de 37,9 miliarde, pe de altă parte.
Cheltuieli catalogate în HG-uri ca fiind „neprevăzute”
Actele normative de suplimentare a fondurilor lunare ale Fondului conțin numeroase cheltuieli ce ar fi trebuit să fie incluse în Legea bugetului, precum următoarele destinații invocate ca fiind „neprevăzute”:
- majorarea salariilor bugetarilor cu 5%
- voucherele de vacanță pentru bugetarii cu salarii de până la 8.000 de lei
- achiziționarea vaccinurilor necesare pentru imunizarea copiilor conform Calendarului național de vaccinare și realizarea activităților de vaccinare a copiilor, precum și a persoanelor din grupele de risc în cadrul Programului național de vaccinare
- obligativitatea asigurării sustenabilității unor proiecte finanțate din fonduri externe
nerambursabile - decontarea lucrărilor pentru centrele destinate marilor arși
- realizarea prevenirii, diagnosticului, tratamentului și monitorizării bolnavilor cu tuberculoză
- realizarea activităților de transplant de organe, tesuturi și/sau celule de origine umană
(Citiți și: ”Marcel Boloș, despre creșterea fiscalității în 2025: Aș fi total necredibil dacă aș spune că nu se va întâmpla”)
****
Urmărește-ne pe Google News
