O creștere a salariului minim brut pentru 2025 conform formulei rezultate din transpunerea Directivei europene, conduce la majorarea veniturilor a aproape 1,8 milioane de angajați din România, respectiv 32,6%, se menţionează în analiza despre „Transpunerea în România a Directivei 2041/2022 privind salariile minime adecvate”, comandată de confederația BNS.
Nivelul viitorului salariu minim „de referinţă” pentru 2025 este în jurul valorii de 3.900 lei. El ar putea urca în urma negocierii până la 4.285 de lei.
Guvernul a aprobat, în iunie, Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în UE.
În iulie 2024, câştigul salarial minim brut raportat la salariul mediu brut real se află în jurul valorii de 44,5%, în condiţiile în care Directiva ţinteşte pentru anul 2025 un prag de referinţă orientativ de 50% din câştigul salarial mediu brut al anului 2025.
„De prevederile Directivei, începând cu 1 ianuarie 2025, va beneficia până la o treime din forţa muncă angajată cu normă întreagă din România (aproximativ 1,8 milioane de salariaţi), altfel spus, toţi cei cu venituri mici. Ponderea salariului minim brut în câştigul mediu brut urmează să se majoreze de la nivelul factual de circa 40% la sfârşitul lunii iunie (faţă de salariul mediu brut efectiv înregistrat în iunie), spre 48 până la 52% (în funcţie de negocieri) din câştigul salarial mediu brut estimat pentru 2025 de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză”, mai arată studiul.
De ce în România nu este preferabilă raportarea la salariul median
Raportul celor cu salarii mici este de trei salariați cu venituri mici din fiecare 30 de angajați, în UE, în timp ce incidența din România este de șapte lucrători cu venituri mici la fiecare 20, arată o analiză realizată la comanda confederației BNS, pe subiectul transpunerii salariului minim european în țara noastră. Studiul arată că România îndeplinește parametrii raportării la salariul median, salariul minim fiind deja de peste 60% din cel median. Acest reper nu ar trebui însă luat în considerare în cazul României, el fiind relevant doar în statele în statele cu o distribuție echitabilă și mediană mai ridicată, arată analiza.
Salariul median se referă la nivelul de câștig ce împarte salariații într-o jumătate care câștigă mai puțin decât mediana și cealaltă jumătate, cu venituri peste mediană.
De la 1 iulie 2024 s-a majorat salariul minim brut de la 3.300 de lei la 3.700 de lei (+12,12%), ceea ce înseamnă că acesta a ajuns la 67,4% din mediana estimată, mult peste plafonul adecvat, conform Directivei.
BNS atrage atenția că procentul nu este suficient, impunându-se și o distribuție echitabilă, ceea ce nu este cazul României, unde ponderea celor mai mici salarii este cu mult peste media OCDE și UE:
Situația se reflectă și în raportarea la salariul minim – doar doi din 10 salariați au venituri mai mari decât cel mai recent câștig salarial mediu brut comunicat de INS.
Se observă, de asemenea, în situația pe tranșe de venit:
Problemele raportării la salariul mediu net
Celălalt parametru cuantificabil din Directivă este ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul minim, care surprinde mult mai bine situația distribuirii pe tranșe de venit și problemele.
În România, acest raport pare că s-a consolidat în jurul a 40%, sub pragul recomandat, ce presupune ca salariul minim să reprezinte cel puțin 50% din salariul mediu.
Câștigul salarial mediu brut comunicat de INS pentru luna iunie 2024 (cele mai recente date disponibile) este de 8.480 de leastfel încât valoarea de referință de 50% din indicator se cifrează la 4.240 de lei, salariu minim brut.
În realitate, el este de 3.700 de lei și aproape 719.000 de persoane sunt remunerate cu această sumă.
Alte 1.790.625 de angajați au salarii între 3.700 și 4.300 de lei, ceea ce înseamnă că 32,6% din salariații români câștigă cel mult salariul mediu.
Numărul de potențiali beneficiari ai legării salariului minim de nivelul de 50% din câștigul salarial brut mediu urcă de la 13,1% din salariații din România (care sunt angajați fix pe salariul minim brut garantat în plată), la 32,6% din forța de muncă angajată în România, cu normă întreagă.
În concluzie, din perspectiva creșterii puterii de cumpărare și a diminuării diferențelor salariale dintre cei cu venituri mici și cei cu venituri sub medie (80% au venituri sub media națională), opțiunea de a lega evoluția salariului minim de câștigul 50% din salariul mediu brut este de natură să aducă majorări pentru o treime din forța de muncă din România, menționează analiza.
Aplicarea unei formule/raportarea la un anumit nivel față de salariul mediu brut, spre 50%, este de natură ca, prin transpunerea Directivei, să conducă la salarii minime superioare ca ritm dinamicilor înregistrate până acum.
Raportarea ca referință la procentul de 50% din salariul mediu brut este preferabilă, în condițiile României, țintirii unei valorii din câștigul median brut sau a unui procent din câștigul salarial mediu net.
În contextul dinamicii fără precedent de deteriorare a finanțelor publice din România și consolidării amenințării derivate de majorare a impozitelor pentru consolidare bugetară, legarea salariului minim din economie de un anumit nivel din salariul mediu net apare ca suboptimală.
****
Urmărește-ne pe Google News
