fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Concluziile oficiale ale experților FMI după 2 săptămâni de evaluare a României

de Anne-Marie Blajan 10.2.2015

IMF Greece Financial CrisisRomânia şi-a corectat în mare măsură dezechilibrele interne şi externe cu ajutorul unui mix de politici macroeconomice solide, arată experţii FMI la încheirea misiunii în România.

Totuşi, experţii remarcă faptul că măsurile de convergenţă au stagnat, iar slaba infrastructură publică a fost un inhibitor al creşterii economice.

România rămâne vulnerabilă la şocurile externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată.

Este nevoie de politici macroeconomice sustenabile, combinate cu eficientizarea cheltuielilor publice. În acest sens, FMI recomandă o accelerare a absorbţiei fondurilor europene pentru proiecte de infrastructură în special, reluarea reformelor amânate privind companii de stat şi eliminarea efectelor crizelor din sistemul financiar.

Misiunea FMI a plecat din România după două săptămâni de evaluare, fără a semna cu autorităţăile române scrisoarea de intenţie, în urma refuzului autorităţilor române. Astfel, acordul stand-by rămâne suspendat.

Evaluarea echipei de experţi este făcută publică pe site-ul FMI, un exerciţiu de comunicare de această dată spre deosebire de misiunea anterioară, când informaţiile privind evaluarea instituţiei internaţionale au fost făcute publice doar de partea română, fără a avea o poziţie oficială a experţilor. Nici de această dată aceştia nu au făcut ceea ce au promis: o conferinţă de presă în care să prezinte concluziile.

FMI precizează că sunt observaţiile experţilor şi nu poziţia board-ului FMI, întrucât  experţii trebuie să facă un raport pe baza informaţiilor adunate în timpul misiunii la Bucureşti, pe care îl vor prezenta conducerii instituţiei financiare internaţionale.

Iată care sunt observaţiile experţilor FMI în urma celor două săptămâni de misiune în România.

Situaţia economică şi riscuri

  • PIB-ul a revenit în 2014 la nivelul dinainte de criză, graţie consumumui privat, şi exporturilor şi în ciuda nivelului scăzut de investiţii.
  • Experţii anticipează o creştere economică de 2,7% în 2015 şi de 2,9% în 2016, pe baza consumului privat. Asta însă va duce şi la un deficit de cont curent mai mare.
  • Inflaţia va fi sub ţintă în mare parte a anului 2015.
  • Volatilitatea de pe pieţele financiare globale sau din zona euro, o perioadă de creştere economică încetinită şi de inflaţie scăzută în zona euro sunt riscurile pentru economia României.
  • În schimb, relaţiile comerciale şi financiare reduse cu Rusia şi Ucraina ar trebui să ajute România să gestioneze riscurile geopolitice care rezultă din situaţia conflictuală din ţara vecină.
  • În plan intern, absenţa reformelor şi proastele rezultate în absorbţia fondurilor UE duce la întârzieri în modernizarea atât de necesară a infrastructurii ţării.
  • Pe termen mediu, experţii FMI prognozează o creştere de 3%, însă atragerea şi cheltuirea banilor europeni pentru extinderea şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii ar putea adăuga o jumătate de punct procentual anual la PIB.

Politica fiscală

  • România a continuat să îşi reducă vulnerabilităţile fiscale, iar reducerile de cheltuieli din ultimii 6 ani  au dus la o scădere a deficitului până la 1,9% din PIB în 2014, o reducere de 7 puncte procentuale în termeni structurali.
  • Experţii FMI sunt de părere că presiunile asupra cheltuielilor sunt din ce în ce mai mari. Tocmai de aceea este nevoie de investiţii publice mai eficiente, folosind fondurile europene, pentru a reduce diferenţe e faţă de alte ţări în dezvoltarea infrastructurii.
  • Densitatea infrastructurii şi calitatea ei sunt cele mai mici din UE, în urma unor cheltuieli nejustificate şi a unor planificări deficitare pe termen mediu.
  • Creşterea cheltuielilor pentru apărare, presiuni pentru cheltuieli sociale şi necesitatea de a cheltui fonduri pentru retrocedări câştigate în instanţe sunt presiuni asupra bugetului.
  • Experţii FMI recomandă reforme structurale fiscale pentru consolidarea ajustărilor fiscale. Colectarea este mult sub potenţial, în ciuda unor încercări de îmbunătăţire a administraţiei fiscale.
  • În privinţa cheltuielilor, este nevoie de o gestionare mai bună a cheltuielilor publice şi o planificare mai bună, pentru a aloca resursele de la buget proiectelor finanţate din bani de la UE. Lor li se adaugă necesitatea urgentă de reforme în sănătate.
  • FMI nu crede că se poate pune problema scăderii unor taxe fără a avea aceste reforme care reduc cheltuieli şi fără a fi compensate de alte măsuri fiscale.

Reformele structurale

  • La acest capitol România a avut rezultate mixte, iar asta este o frână pentru creşterea economică pe termen mediu.
  • Ineficienţa companiilor de stat din domeniul transporturilor şi energiei a împiedicat furnizarea unor servicii publice mai bune şi modernizarea infrastructurii.
  • Arieratele au fost reduse semnificativ – cu 1,5% din PIB de la sfârşitul anului 2012 – iar situaţia financiară a unor companii de stat s-a îmbunătăţit, însă ineficienţa celorlalte rămâne o povară pentru buget.
  • Este nevoie de restructurare agresivă şi de lichidarea unora din companiile de stat. Privatizarea este recomandată: implicarea mediului privat, ca acţionar minoritar sau majoritar, este un instrument util pentru a aduce expertiză şi finanţare, dar şi pentru o creştere a transparenţei.
  • Apreciind rezultatele privatizării celor trei mari companii energetice, experţii FMI atrag atenţia asupra necesităţii unor astfel de  măsuri şi în domeniul transporturilor (vezi CFR).
  • Experţii arată progresele privind liberalizarea preţurilor la energie pentru consumatorii non-casnici şi insistă asupra necesităţii aceloraşi măsuri privind consumatorii casnici.
  • În privinţa forţei de muncă, se pune accentul pe tineri, muncitorii necalificaţi şi femei, a căror participare pe piaţa muncii este sub media europeană.
  • Sunt recomandate programe de training, salarii competitive pentru cei cu venituri mici rpin creşteri moderate ale salariului minim, scăderea impozitării muncii pentru cei cu venituri mici, prin măsuri ţintite şi finanţate prin lărgirea bazei de impozitare.

Politica monetară

  • Misiunea recomandă limitarea intervenţiilor pe piaţa valutară menite să calmeze excesul de volatilitate şi menţinerea unei atitudini prudente cu o acumulare moderată de rezerve în vederea reducerii continue a riscurilor externe.
  • Experţii FMI susţin de asemenea continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobânzii.

Recomandări pentru sectorul financiar

  • Testele de stres ale BNR arată că gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista în general la scenarii grave, dar în câteva bănci este necesar capital adiţional.
  • Presiunile privind aprecierea francului elveţian sunt gestionabile de către sistemul bancar, având în vedere numărul relativ mic de credite în această monedă, cred experţii FMI.
  • Misiunea FMI încurajează restructurarea creditelor în franci elveţieni prin negocieri bilaterale, între bancă şi client, care să aibă în vedere capacitatea de restituire a creditului de către cel împrumutat.
  • Ȋnainte de adoptarea unei nou Legi a Insolvenţei Persoanelor Fizice trebuie realizată o analiză de impact şi o consultare cu toate părţile implicate şi trebuie creat tot suportul instituţional necesar.
  • Piaţa asigurărilor se confruntă cu insolvenţe şi cu practici de business deficitare, care trebuie rezolvate de reglementator.

În finalul comunicării concluziilor sale, misiunea FMI mulţumeşte autorităţilor române şi celorlalte părţi aflate în dialog “pentru călduroasa ospitalitate şi pentru discuţiile deschise şi constructive”.

(Citiţi aici, integral, concluziile misiunii FMI în România, făcute publice cu acordul autorităţilor române.)

Poziţia părţii române

Premierul Victor Ponta a explicat motivele luni refuzului autorităţilor de la Bucureşti de a semna scrisoarea de intenţie: cele două instituţii au cerut creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri, din aprilie, şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

Premierul Ponta a precizat că, în aceste condiţii, a treia misiune de evaluare a acordului nu se va finaliza cu o scrisoare de intenţie din partea României, iar discuţiile pe punctele de divergenţă vor continua, în aprilie.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut, în cadrul negocierilor purtate la București în ultimele 14 zile, ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi pentru centralele care produc energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept “abruptă” de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh.

Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.

În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea “masivă şi radicală” a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.2.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult

Europa

Comenzile din Germania au scăzut cu peste 25% în aprilie. Punctul minim al recesiunii industriale a trecut

Alexandra Pele

Comenzile din industria germană au scăzut cu 25,8% în aprilie, cel mai abrupt declin lunar din 1991, potrivit datelor publicate vineri și citate de Reuters.… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Iordan, CEO Pfizer Romania: Singur, sistemul public nu poate face față provocărilor prezente sau viitoare

Redacţia

Reforma în sistem este treaba autorităților însă jucătorii privați pot sprijini anumite zone. De exemplu, „Pfizer are know how extarordinar pe educație în Sănătate. Trebuie… Mai mult

Europa

Comisia Europeană extinde măsurile de control a investițiilor, împotriva preluărilor ostile din afara UE. Mai ales a celor chineze

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a propus extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, la proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit. Măsura este… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat memorandumul de susținere a companiilor mari, operațional în 30 de zile, promite Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat, joi seară, că Guvernul a aprobat memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari, spunând că şi acestea… Mai mult