Concluziile oficiale ale experților FMI după 2 săptămâni de evaluare a României

România şi-a corectat în mare măsură dezechilibrele interne şi externe cu ajutorul unui mix de politici macroeconomice solide, arată experţii FMI la încheirea misiunii în România.

Totuşi, experţii remarcă faptul că măsurile de convergenţă au stagnat, iar slaba infrastructură publică a fost un inhibitor al creşterii economice.

România rămâne vulnerabilă la şocurile externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată.

Este nevoie de politici macroeconomice sustenabile, combinate cu eficientizarea cheltuielilor publice. În acest sens, FMI recomandă o accelerare a absorbţiei fondurilor europene pentru proiecte de infrastructură în special, reluarea reformelor amânate privind companii de stat şi eliminarea efectelor crizelor din sistemul financiar.

Misiunea FMI a plecat din România după două săptămâni de evaluare, fără a semna cu autorităţăile române scrisoarea de intenţie, în urma refuzului autorităţilor române. Astfel, acordul stand-by rămâne suspendat.

Evaluarea echipei de experţi este făcută publică pe site-ul FMI, un exerciţiu de comunicare de această dată spre deosebire de misiunea anterioară, când informaţiile privind evaluarea instituţiei internaţionale au fost făcute publice doar de partea română, fără a avea o poziţie oficială a experţilor. Nici de această dată aceştia nu au făcut ceea ce au promis: o conferinţă de presă în care să prezinte concluziile.

FMI precizează că sunt observaţiile experţilor şi nu poziţia board-ului FMI, întrucât  experţii trebuie să facă un raport pe baza informaţiilor adunate în timpul misiunii la Bucureşti, pe care îl vor prezenta conducerii instituţiei financiare internaţionale.

Iată care sunt observaţiile experţilor FMI în urma celor două săptămâni de misiune în România.

Situaţia economică şi riscuri

• PIB-ul a revenit în 2014 la nivelul dinainte de criză, graţie consumumui privat, şi exporturilor şi în ciuda nivelului scăzut de investiţii.
• Experţii anticipează o creştere economică de 2,7% în 2015 şi de 2,9% în 2016, pe baza consumului privat. Asta însă va duce şi la un deficit de cont curent mai mare.
• Inflaţia va fi sub ţintă în mare parte a anului 2015.
• Volatilitatea de pe pieţele financiare globale sau din zona euro, o perioadă de creştere economică încetinită şi de inflaţie scăzută în zona euro sunt riscurile pentru economia României.
• În schimb, relaţiile comerciale şi financiare reduse cu Rusia şi Ucraina ar trebui să ajute România să gestioneze riscurile geopolitice care rezultă din situaţia conflictuală din ţara vecină.
• În plan intern, absenţa reformelor şi proastele rezultate în absorbţia fondurilor UE duce la întârzieri în modernizarea atât de necesară a infrastructurii ţării.
• Pe termen mediu, experţii FMI prognozează o creştere de 3%, însă atragerea şi cheltuirea banilor europeni pentru extinderea şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii ar putea adăuga o jumătate de punct procentual anual la PIB.

Politica fiscală

• România a continuat să îşi reducă vulnerabilităţile fiscale, iar reducerile de cheltuieli din ultimii 6 ani  au dus la o scădere a deficitului până la 1,9% din PIB în 2014, o reducere de 7 puncte procentuale în termeni structurali.
• Experţii FMI sunt de părere că presiunile asupra cheltuielilor sunt din ce în ce mai mari. Tocmai de aceea este nevoie de investiţii publice mai eficiente, folosind fondurile europene, pentru a reduce diferenţe e faţă de alte ţări în dezvoltarea infrastructurii.
• Densitatea infrastructurii şi calitatea ei sunt cele mai mici din UE, în urma unor cheltuieli nejustificate şi a unor planificări deficitare pe termen mediu.
• Creşterea cheltuielilor pentru apărare, presiuni pentru cheltuieli sociale şi necesitatea de a cheltui fonduri pentru retrocedări câştigate în instanţe sunt presiuni asupra bugetului.
• Experţii FMI recomandă reforme structurale fiscale pentru consolidarea ajustărilor fiscale. Colectarea este mult sub potenţial, în ciuda unor încercări de îmbunătăţire a administraţiei fiscale.
• În privinţa cheltuielilor, este nevoie de o gestionare mai bună a cheltuielilor publice şi o planificare mai bună, pentru a aloca resursele de la buget proiectelor finanţate din bani de la UE. Lor li se adaugă necesitatea urgentă de reforme în sănătate.
• FMI nu crede că se poate pune problema scăderii unor taxe fără a avea aceste reforme care reduc cheltuieli şi fără a fi compensate de alte măsuri fiscale.

Reformele structurale

• La acest capitol România a avut rezultate mixte, iar asta este o frână pentru creşterea economică pe termen mediu.
• Ineficienţa companiilor de stat din domeniul transporturilor şi energiei a împiedicat furnizarea unor servicii publice mai bune şi modernizarea infrastructurii.
• Arieratele au fost reduse semnificativ – cu 1,5% din PIB de la sfârşitul anului 2012 – iar situaţia financiară a unor companii de stat s-a îmbunătăţit, însă ineficienţa celorlalte rămâne o povară pentru buget.
• Este nevoie de restructurare agresivă şi de lichidarea unora din companiile de stat. Privatizarea este recomandată: implicarea mediului privat, ca acţionar minoritar sau majoritar, este un instrument util pentru a aduce expertiză şi finanţare, dar şi pentru o creştere a transparenţei.
• Apreciind rezultatele privatizării celor trei mari companii energetice, experţii FMI atrag atenţia asupra necesităţii unor astfel de  măsuri şi în domeniul transporturilor (vezi CFR).
• Experţii arată progresele privind liberalizarea preţurilor la energie pentru consumatorii non-casnici şi insistă asupra necesităţii aceloraşi măsuri privind consumatorii casnici.
• În privinţa forţei de muncă, se pune accentul pe tineri, muncitorii necalificaţi şi femei, a căror participare pe piaţa muncii este sub media europeană.
• Sunt recomandate programe de training, salarii competitive pentru cei cu venituri mici rpin creşteri moderate ale salariului minim, scăderea impozitării muncii pentru cei cu venituri mici, prin măsuri ţintite şi finanţate prin lărgirea bazei de impozitare.

Politica monetară

• Misiunea recomandă limitarea intervenţiilor pe piaţa valutară menite să calmeze excesul de volatilitate şi menţinerea unei atitudini prudente cu o acumulare moderată de rezerve în vederea reducerii continue a riscurilor externe.
• Experţii FMI susţin de asemenea continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobânzii.

Recomandări pentru sectorul financiar

• Testele de stres ale BNR arată că gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista în general la scenarii grave, dar în câteva bănci este necesar capital adiţional.
• Presiunile privind aprecierea francului elveţian sunt gestionabile de către sistemul bancar, având în vedere numărul relativ mic de credite în această monedă, cred experţii FMI.
• Misiunea FMI încurajează restructurarea creditelor în franci elveţieni prin negocieri bilaterale, între bancă şi client, care să aibă în vedere capacitatea de restituire a creditului de către cel împrumutat.
• Ȋnainte de adoptarea unei nou Legi a Insolvenţei Persoanelor Fizice trebuie realizată o analiză de impact şi o consultare cu toate părţile implicate şi trebuie creat tot suportul instituţional necesar.
• Piaţa asigurărilor se confruntă cu insolvenţe şi cu practici de business deficitare, care trebuie rezolvate de reglementator.

În finalul comunicării concluziilor sale, misiunea FMI mulţumeşte autorităţilor române şi celorlalte părţi aflate în dialog „pentru călduroasa ospitalitate şi pentru discuţiile deschise şi constructive”.

(Citiţi aici, integral, concluziile misiunii FMI în România, făcute publice cu acordul autorităţilor române.)

Poziţia părţii române

Premierul Victor Ponta a explicat motivele luni refuzului autorităţilor de la Bucureşti de a semna scrisoarea de intenţie: cele două instituţii au cerut creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri, din aprilie, şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

Premierul Ponta a precizat că, în aceste condiţii, a treia misiune de evaluare a acordului nu se va finaliza cu o scrisoare de intenţie din partea României, iar discuţiile pe punctele de divergenţă vor continua, în aprilie.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut, în cadrul negocierilor purtate la București în ultimele 14 zile, ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi pentru centralele care produc energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept “abruptă” de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh.

Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.

În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea “masivă şi radicală” a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.