joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 mai, 2013

Consiliul Concurenței a închis investigația privind manipularea indicilor din piața monetară în perioada octombrie – noiembrie 2008. Practic, după ani buni de studiu (4), nu a găsit suficiente dovezi din care rezulte manipularea pieței în urma unei înțelegeri oculte. Ceea ce a produs satisfacție actorilor vizați și le-a dat ghes să reia acuzații mai vechi la adresa modului în care BNR a gestionat situația de la acel moment.

Din partea BNR, Lucian Croitoru a verificat și dacă nu cumva a fost altceva decât un atac speculativ. Pentru asta, a aplicat cu verficarea tuturor corelațiilor tehnice bancare, metoda ”Ștefan Cel Mare” (Dacă nu sunt eu, dacă nu ești tu, dacă nu e el …).
La final, în lipsa altei explicații plauzibile, a conchis, din motive deterministe, că a fost un atac speculativ.

Fapt negat vehement atât de domnul Mișu Negrițoiu cât și de domnul Lucian Isar. Semnificativ, însă, reproșurile acestora vizează nu intervenția Băncii Centrale, ci faptul că nu a intervenit. Nu a intervenit, așa cum și-au imaginat ei. Fără operațiuni repo și cu o accesare defectuoasă pe facilitatea de creditare pe bază de titluri de stat ( pe care, de altfel, le și dețineau), care altminteri ar fi funcționat în mod automat, operațiunea urmărită de câteva bănci pe piața valutară nu a reușit.


Se poate intra într-o discuție complicată, cu argumente de o parte și de alta și cu parti-pris-uri mai mult sau mai puțin evidente. Dar ceea ce contează este scorul de pe tabelă și nu impresia artistică. Până la a diseca a n-a oară ce s-a întâmplat și cum, am face mai bine să ne uităm la evoluția cursului de schimb în Polonia și în România.

Asta din două motive. Primul, nivelul de curs este foarte apropiat și este mult mai ușor de văzut consecințele concrete ale manevrelor de pe piață. Al doilea, tonul laudativ al lui Mișu Negrițoiu la adresa modului în care a acționat Banca Centrală a Poloniei (”Banca Centrală injecta și mai multă lichiditate într-un sistem în care era deja lichiditate în exces, nu în unul unde era deja un deficit ca în România”, ZF, 16 mai 2013).

Presiune pe curs exista fără putință de tăgadă, iar ieșirile de capital legate de criză sunt incontestabile.

Foarte posibil ca polonezii să fi făcut bine ce au făcut în condițiile de la ei. Însă, cum ar fi evoluat inflația în România dacă leul s-ar fi nu depreciat cu mai puțin de zece procente pe parcursul a trei luni ? Ci cu 10% într-o singură săptămână ( 17 octombrie – 24 octombrie 2009) și cu 27% pe trei luni.


Datele nu au fost alese întâmplător, criza creșterii abrupte a dobânzilor pe piața interbancară fiind consemnată în perioada 17 octombrie – 5 noiembrie. Întâmplător sau, mai degrabă nu, exact intervalul în care s-au făcut bani buni în Polonia din speculații pe diferențe mari și bruște de curs.

La noi a fost liniște și ne-am repliat lent spre o poziție sustenabilă a leului. Spre disperarea celor puțini, pregătiți să profite, și în beneficiul celor mulți, care urmau să suporte pagubele colaterale.

La fel ca la jocul de cărți, poți avea o mână extrem de puternică și ar trebui să obții un câștig important, cu excepția unei distribuții improbabile (a inteligențelor implicate). Acum, ce era să facă BNR, să mimeze acțiunea dând copy-paste după modelele invocate, polonez și ungar, sau să acționeze pe baza cunoașterii particularităților pieței din România ?

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În esență, dincolo de disputa tehnică, supărarea unor nume cu pretenții din sectorul bancar vine din surpriza majoră pe care au încercat-o.

S-a demonstrat că managementul profesional de stat poate fi superior managementului privat. Chiar la vârf și contra unor oponenți redutabili. Iar interesul public poate fi apărat cu succes și fără un motiv material personal

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: