Înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați este contrară dreptului Uniunii, în opinia avocatului general al Curții de Justiție a UE (CJUE), Michal Bobek.
Opinia avocatului general, prezentată într-un comunicat publicat miercuri de Curte, a fost exprimată în cauza inițiată de Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și câteva instanțe din România.
Argumentația AG este un pas preliminar în proces, iar concluziile acestuia nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiție, judecătorii fiind cei care urmează să delibereze în această cauză.
Misiunea avocaților generali este de a propune Curții, în deplină independență, o soluție juridică în cauza ce le este atribuită.
Propunerea înaintată de avocatul general, în legătură cu decizia se va lua pe subiectul Secției speciale de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați (SIIJ):
să declare că dreptul Uniunii se opune înființării unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați dacă înființarea unei astfel de secții nu este justificată de motive reale și suficient de importante și dacă ea nu este însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și compunerii sale.
Argumentele pentru care decizia ar trebui să stabilească faptul că SIIJ încalcă legislația UE, conform AG:
- este dificil de susținut că înființarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc și accesibil
- reglementarea SIIJ nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale
- instanțele naționale trebuie să fie îndreptățite să ia în considerare elemente obiective cu privire la împrejurările în care a fost înființată SIIJ, precum și funcționarea sa practică, cu titlu de elemente susceptibile să confirme sau să infirme riscurile unei influențe politice. Confirmarea unui asemenea risc poate să dea naștere unor îndoieli legitime în ceea ce privește independența judecătorilor, în măsura în care compromite impresia de neutralitate a judecătorilor în raport cu interesul cu care sunt sesizați, în special atunci când este vorba despre cazuri de corupție.
- Dreptul Uniunii se opune în egală măsură înființării unei structuri de parchet care nu dispune de un număr suficient de procurori, prin raportare la volumul său de activitate, așa încât funcționarea sa operativă să conducă cu siguranță la o durată nerezonabilă a procedurilor penale, inclusiv cele care îi vizează pe judecători.
Despre caracterul și efectele juridice ale MCV
- Decizia de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare constituie un act adoptat de o instituție a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare și este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România.
- Rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru.
- Instanțele naționale nu se pot baza pe recomandările cuprinse în rapoartele MCV pentru a înlătura aplicarea prevederilor legislației naționale pe care le consideră contrare unor astfel de recomandări.
- România are dreptul de a-și concepe după cum consideră de cuviință instituțiile și procedurile naționale, însă trebuie să demonstreze modul în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor de referință cuprinse în Decizia MCV.
