marți

18 ianuarie, 2022

Conclav istoric la Vatican

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 martie, 2013

Biserica Catolică, aflată într-o situaţie inedită după prima renunţare la funcţie a unui papă în şapte secole, va alege săptămâna viitoare un suveran pontif care va trebui să fie capabil să facă faţă la numeroase provocări: laicizarea societăţii, persecutarea creştinilor şi scandalurile interne, comentează AFP preluată de AGERPRES.

Cu excepţia unei surprize, Conclavul care începe marţi ar urma să fie scurt – două sau patru zile maximum -, a anticipat părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, în faţa a circa 5.000 de membri ai mass-media acreditaţi, care aşteaptă faimosul fum alb.

Alegerea celui de 226-lea suveran pontif va pune capăt unei luni pline de evenimente, începută la 11 februarie cu anunţul surpriză al lui Benedict al XVI-lea că se va retrage, la 85 de ani.


Într-un scurt mesaj în latină adresat cardinalilor, suveranul pontif german, aflat la capătul puterilor, a anunţat că renunţă să mai conducă ‘barca lui Petru’. El a recunoscut că forţele îi sunt scăzute în faţa provocărilor unei lumi în rapidă schimbare. Un gest umil care a stârnit stupoare în Biserică şi care a fost salutat în întreaga lume.

La 28 februarie, fără ceremonie dar cu emoţie, Joseph Ratzinger şi-a luat rămas bun de la aproape 1,2 miliarde de catolici, spunând că va rămâne mereu împreună cu ei în rugăciune.

Masivele uşi ale reşedinţei de vară de la Castel Gandolfo, din apropiere de Roma, au fost închise. Începea astfel perioada de ‘sede vacante’.

De atunci, Roma este plină de zvonuri privind viitorul papă. El va trebui să aibă în acelaşi timpabilităţi de administrator ferm, de pastor care prezintă cu căldură mesajul Evangheliei, de teolog, de reformator modern, dar respectuos faţă de tradiţie.


Va fi el italian, european sau din Sud? Raportul de forţe este dezechilibrat. 60 din cei 115 ‘prinţi ai Bisericii’ sunt europeni (din care 28 italieni) şi doar 19 sunt latino-americani, 14 nord-americani, 11 africani, 10 asiatici, un australian.

În ultimele zile, trei ‘papabili’ au fost cel mai des invocaţi: canadianul Marc Oullet, brazilianul Odilo Scherer, italianul Angelor Scola. Toţi bărbaţi energici şi siguri din punct de vedere doctrinar, deloc revoluţionari, fără carismă, dar stimaţi. Cu puncte de asemănare cu mentorul lor Joseph Ratzinger.

Alegerea are loc într-un context complicat pentru Biserică: dificultatea în a-şi transmite mesajul în lumea occidentală, decreştinarea masivă în anumite ţări, tensiuni cu islamul, scandaluri de pedofilie şi de corupţie în rândul clericilor, până la episcopi, diviziuni şi proasta gestionare a Curiei (guvernul central) ilustrate prin scandalul ‘Vatileaks’. În acelaşi timp, numărul catolicilor creşte rapid în numeroase ţări din Sud, iar Biserica, vie, este angajată în multe zone.

Cei 115 cardinali electori (sub 80 de ani) vor încheia luni ‘congregaţiile generale’ care le-au permis să se cunoască mai bine. 69 dintre ei nu au mai participat niciodată la un conclav.

Dezbaterile dintre cardinali au fost animate: toate subiectele au fost puse pe masă, inclusiv ‘îmbunătăţirea’ guvenului central şi reformele, în special în ceea ce priveşte rolul femeilor în Biserică.

Cardinalii au dezbătut sub pecetea secretului, în contextul în care noi dezvăluiri privind ‘Vatileaks’ şi un presupus ‘lobby gay’ au apărut în presă, iar un cardinal scoţian, Keith O’Brien, a demisionat din cauza unor gesturi homosexuale ‘necorespunzătoare’.

SNAP, organizaţie de foste victime americane ale preoţilor pedofili, a acuzat 12 cardinali de lipsă de acţiune şi indulgenţă faţă de preoţii pedofili, lucru contestat vehement de mai mulţi dintre ei.

Marţi, cardinalii vor intra în procesiune în sublima Capelă Sixtină pictată de Michelangelo. Conform unui ritual neclintit şi strict datând din Evul Mediu, uşile vor fi închise ‘cu cheia’ (de unde şi originea denumirii de ‘conclav’).

Complet izolaţi de lume, ei vor trebui să aleagă cu o majoritate de două treimi succesorul lui Benedict al XVI-lea. Buletinele lor de vot vor fi arse, pentru a şterge orice urmă a acestui scrutin extrem de secret, despre care cardinalii nu pot vorbi, chiar şi la mult timp după. Cu ajutorul unor fumigene, va ieşi un fum negru dacă niciun papă nu va fi ales sau un fum alb dacă va fi ales un suveran pontif.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Înainte ca fumul să iasă din Capela Sixtină şi ca toate clopotele catedralei Sfântul Petru să bată, cardinalul italian Giovanni Battista Re, primul dintre cardinalii episcopi, îi va cere alesului: „Accepţi alegerea ta canonică în calitate de suveran pontif?” El va răspunde ‘da’ şi îşi va alege numele: Paul, Ioan, Ioan Paul, Clement, Pius, Benedict etc, conform opţiunii sale şi afinităţilor cu apostoli, sfinţi sau papi din trecut.

Patruzeci de minute mai târziu – timp în care cardinalii îşi exprimă loialitatea, iar nol pontif îşi îmbracă noile haine -, cardinalul francez Jean-Louis Tauran va avea privilegiul de a anunţa, în latină, mulţimii adunate în Piaţa Sfântul Petru: ‘Habemus Papam’, urmat de numele alesului. Apoi, purtând o etolă roşie pe umeri, noul papă îşi va arăta chipul întregii lumi. Va începe un nou pontificat în istoria veche de două mii de ani a creştinismului.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr