fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Computer cuantic, nanotehnologie, Inteligență Artificială – priorități guvernamentale în Cercetare

de Razvan Diaconu , 8.5.2020

Guvernul vrea să lanseze România în știința secolului XXI: nanotehnologie, inteligență artificială și folosirea hidrogenului drept combustibil.

Potrivit unui memorandum aprobat în ședința de guvern de joi, statul, anunță Digi24, își propune să folosească resursele disponibile ale institutelor de cercetare în aceste domenii și să finanțeze din bani europeni viitoare proiecte și infrastructură.

Prin memorandum vor fi incluse în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare 2021-2027 următoarele proiecte:

  • Platforma Naţională de Tehnologii Avansate
  • HUB Român de Inteligenţă Artificială
  • HUB Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice Ro-HYDROHUB.

Guvernul vrea să finanțeze trei arii de cercetare: utilizarea hidrogenului pentru combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic și dezvoltarea Inteligenței Artificiale.

(Citiți și: ”UBB, după ce Marcel Boloș a anunțat 4 institute de cercetare: Avem multe institute, puțini cercetători; lipsa unei viziuni poate duce la risipirea fondurilor”)

Proiectele prioritare

Astfel, într-un proiect, Institutul Național de cercetare-dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice din Râmnicu Vâlcea (ICSI) își va dezvolta departamentul de cercetare pentru folosirea hidrogenului “ca și combustibil al viitorului”.

Ministrul Fondurilor Europene spune că un alt proiect este legat de „tehnologiile de vârf”: “Aici urmărim ca să facem, după laser, supercomputerul cuantic, respectiv dezvoltarea nanotehnologiilor și a celorlalte componente din tehnologiile de vârf. Vorbesc aici de partea de microelectronică, fotonică, materiale avansate, tehnologii avansate de producție”.

Pentru dezvoltarea celui mai exact instrument de calcul, poate fi realizat un parteneriat cu Institutul Național de Microtehnologii, potrivit ministrului, și să rezulte o nouă structură instituțională.

El spune că astfel de echipamente se închiriază „pe bani grei” în Europa de Est pentru dezvoltarea industriei auto, electronicii, fotonicii, aeronauticii și “pentru toți cei care astăzi ar avea nevoie de materiale avansate și echipamente pentru gândirea de soluții inovative”.

Iar cel de-al treilea proiect menționat în memorandum este legat de zona de Inteligență Artificială.

“Pe partea aceasta ar fi HUB-ul de Inteligență Artificială, respectiv infrastructura pentru ceea ce înseamnă activitatea de cercetare pe zona de inteligență artificială. Este un domeniu pe care Comisia Europeană l-a declarat strategic și pentru care alocă fonduri importante de bani în vederea dezvoltării lui.

Pentru ceea ce înseamnă HUB-ul de Inteligență Artificială, România are institute de cercetare private, dar noi vrem de această dată să fie a statului român și să avem cumva concentrate sau finanțate aceste activități de cercetare din fonduri europene și structura mecanismului instituțional să fie cel pe care îl gestionează statul român”, a afirmat Marcel Boloș.

Institutele de stat care cercetează în aceste domenii vor fi declarate de importanță strategică națională.

“Vor beneficia de alocare cu destinație specială din cadrul Programului Operațional Creștere Inteligență și Digitalizare pe care îl are România. Vor fi proiecte necompetitive și pe seama accesării de fonduri europene ar urma să-și dezvolte infrastructura și echipamentele necesare”, a declarat ministrul.

De asemenea, pe lângă cele trei proiecte de cercetare pe zona tehnică mai sunt în plan și alte trei proiecte pe sănătate publică: „protonoterapia, care urma să fie făcută într-un Centru Național de Protonoterapie, Institutul Cantacuzino cu vaccinul tetravalent și partea de medicină genomică pentru tratamentul personalizat al bolnavilor cu afecțiuni oncologice”, potrivit oficialului din Guvern.

Totodată, și Laserul de la Măgurele ar putea beneficia de finanțare.

“Produce protonii și electronii. Protonii nu au utilitate. Le căutăm utilitatea medicală. Vrem să-i folosim la Centrul Național de Protonoterapie. Bolnavii cu afecțiuni oncologice unde operațiile nu mai sunt posibile, atunci prin protonoterapie se intervine pe tumorile de care suferă și practic am venit bolnav astăzi și peste două zile ești cu tumoarea extirpată și redat în viața socială”, a precizat Marcel Boloș.

În martie 2019, Primăria București a semnat cu instituții japoneze pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care ar urma să se materializeze într-un Centru de Terapie cu Protoni.

Boloș spune că, în total, statul are în vedere șase proiecte mari de cercetare.

Banii europeni disponibili pentru aceste șase proiecte sunt în cuantum de 8 miliarde euro, din care România asigură 1,2 miliarde euro.

Rectorul Politehnicii București: Universitățile nu ar trebui omise în programele de cercetare

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București, spune că centrele universitare trebuie să se regăsească în viitoarele proiecte de cercetare în domeniul tehnologiilor avansate.

“Orice finanțare care vine în cercetarea românească este benefică, mai ales că, în ultimul an, cercetarea românească a primit foarte puțini bani. E foarte bine dacă există o soluție de finanțare și e foarte bine că se încearcă consolidarea acelor instituții care au capacitate să facă cercetare în domeniile care au fost menționate.

Pe de altă parte, n-am găsit în memorandum faptul că marile centre de cercetare, și aici vorbesc de marile universități, nu se regăsesc în mod explicit. Se vorbește de zona academică de ordin general, dar, spre exemplu, programul de Inteligență Artificială românesc e concentrat foarte mult în Politehnica din București și, evident, implicarea noastră ar fi utilă pentru societate, pentru că lucrăm deja cu foarte multe companii, dezvoltăm proiecte în România, avem conferințe naționale, internaționale, suntem recunoscuți iar reprezentanții Politehnicii în Inteligența Artificială sunt, practic, reprezentanții României pe acest domeniu și la Națiunile Unite, UNESCO.

Dacă această inițiativă va fi pusă pe roate, important ca acele infrastructuri care funcționează, vorbim de la cele de la Politehnică, să fie sprijinite.

Pe tehnologii noi lucrăm de foarte mult timp, pe straturi subțiri în zona de nanomateriale cu rezultate excepționale, profesori foarte buni și cu rezultate foarte bune. Pentru hidrogen există un parteneriat.

Important e să găsim acele HUB-uri în care să se întâmple, citându-l pe domnul ministru, HUB-ul de hidrogen, cel de Inteligență Artificială, Platforma Națională de Tehnologii Avansate. Cel mai important e să strângem aceste instituții care fac cercetare, nu doar institute de cercetare în domeniile acestea.

Dacă ministrul Fondurilor Europene reușește acest lucru este lăudabil”, a declarat, pentru Digi24.ro, Mihnea Costoiu.

Acesta spune că ar trebui să existe un mix între cercetarea venită de la institute, cercetarea din zona universitară și zona de business.

“Trebuie transferate aceste cunoștințe către companii, către societate. Banii publici trebuie întorși către societate din dorința de a investi în ceea ce trebuie să facem în perioada următoare.

Spre exemplu, avem o serie întreagă de construcții pe Inteligență Artificială. E foarte important ca dincolo de ceea ce lucrăm noi, să zicem, pe machine learning, important e să fim sprijiniți în a dezvolta, spre exemplu, un ecosistem de start-up-uri.

Atâta timp cât nu există o legislație națională care să sprijine universitățile în a crea acest ecosistem, totul este o declarație.

Important este să sprijinim acel ecosistem care are capacitatea să genereze idei și să le pună în operă, așa cum se întâmplă în universități. Degeaba, noi la Politehnică avem un ecosistem de start-up-uri pe care ne chinuim să-l dezvoltăm, și chiar dacă ministrul vine și ne spune «Mâine ai 100 de milioane de euro. Dă drumul la start-upuri.», atâta timp cât n-am o legislație care să ne ajute, să ne permită să investim acești bani în start-upuri, vom avea probleme”, a explicat rectorul Universității Politehnice din București.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.5.2020

Un raspuns

  1. Dragomir Sangeorzan
    8.5.2020, 5:14 pm

    Hidrogenul nu este un combustibil, ci este o baterie. Nu există rezervoare subterane de hidrogen sau ceva asemănător, hidrogenul se produce din transformarea altor surse de energie.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult