fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Computer cuantic, nanotehnologie, Inteligență Artificială – priorități guvernamentale în Cercetare

de Razvan Diaconu , 8.5.2020

Guvernul vrea să lanseze România în știința secolului XXI: nanotehnologie, inteligență artificială și folosirea hidrogenului drept combustibil.

Potrivit unui memorandum aprobat în ședința de guvern de joi, statul, anunță Digi24, își propune să folosească resursele disponibile ale institutelor de cercetare în aceste domenii și să finanțeze din bani europeni viitoare proiecte și infrastructură.

Prin memorandum vor fi incluse în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare 2021-2027 următoarele proiecte:

  • Platforma Naţională de Tehnologii Avansate
  • HUB Român de Inteligenţă Artificială
  • HUB Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice Ro-HYDROHUB.

Guvernul vrea să finanțeze trei arii de cercetare: utilizarea hidrogenului pentru combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic și dezvoltarea Inteligenței Artificiale.

(Citiți și: ”UBB, după ce Marcel Boloș a anunțat 4 institute de cercetare: Avem multe institute, puțini cercetători; lipsa unei viziuni poate duce la risipirea fondurilor”)

Proiectele prioritare

Astfel, într-un proiect, Institutul Național de cercetare-dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice din Râmnicu Vâlcea (ICSI) își va dezvolta departamentul de cercetare pentru folosirea hidrogenului “ca și combustibil al viitorului”.

Ministrul Fondurilor Europene spune că un alt proiect este legat de „tehnologiile de vârf”: “Aici urmărim ca să facem, după laser, supercomputerul cuantic, respectiv dezvoltarea nanotehnologiilor și a celorlalte componente din tehnologiile de vârf. Vorbesc aici de partea de microelectronică, fotonică, materiale avansate, tehnologii avansate de producție”.

Pentru dezvoltarea celui mai exact instrument de calcul, poate fi realizat un parteneriat cu Institutul Național de Microtehnologii, potrivit ministrului, și să rezulte o nouă structură instituțională.

El spune că astfel de echipamente se închiriază „pe bani grei” în Europa de Est pentru dezvoltarea industriei auto, electronicii, fotonicii, aeronauticii și “pentru toți cei care astăzi ar avea nevoie de materiale avansate și echipamente pentru gândirea de soluții inovative”.

Iar cel de-al treilea proiect menționat în memorandum este legat de zona de Inteligență Artificială.

“Pe partea aceasta ar fi HUB-ul de Inteligență Artificială, respectiv infrastructura pentru ceea ce înseamnă activitatea de cercetare pe zona de inteligență artificială. Este un domeniu pe care Comisia Europeană l-a declarat strategic și pentru care alocă fonduri importante de bani în vederea dezvoltării lui.

Pentru ceea ce înseamnă HUB-ul de Inteligență Artificială, România are institute de cercetare private, dar noi vrem de această dată să fie a statului român și să avem cumva concentrate sau finanțate aceste activități de cercetare din fonduri europene și structura mecanismului instituțional să fie cel pe care îl gestionează statul român”, a afirmat Marcel Boloș.

Institutele de stat care cercetează în aceste domenii vor fi declarate de importanță strategică națională.

“Vor beneficia de alocare cu destinație specială din cadrul Programului Operațional Creștere Inteligență și Digitalizare pe care îl are România. Vor fi proiecte necompetitive și pe seama accesării de fonduri europene ar urma să-și dezvolte infrastructura și echipamentele necesare”, a declarat ministrul.

De asemenea, pe lângă cele trei proiecte de cercetare pe zona tehnică mai sunt în plan și alte trei proiecte pe sănătate publică: „protonoterapia, care urma să fie făcută într-un Centru Național de Protonoterapie, Institutul Cantacuzino cu vaccinul tetravalent și partea de medicină genomică pentru tratamentul personalizat al bolnavilor cu afecțiuni oncologice”, potrivit oficialului din Guvern.

Totodată, și Laserul de la Măgurele ar putea beneficia de finanțare.

“Produce protonii și electronii. Protonii nu au utilitate. Le căutăm utilitatea medicală. Vrem să-i folosim la Centrul Național de Protonoterapie. Bolnavii cu afecțiuni oncologice unde operațiile nu mai sunt posibile, atunci prin protonoterapie se intervine pe tumorile de care suferă și practic am venit bolnav astăzi și peste două zile ești cu tumoarea extirpată și redat în viața socială”, a precizat Marcel Boloș.

În martie 2019, Primăria București a semnat cu instituții japoneze pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care ar urma să se materializeze într-un Centru de Terapie cu Protoni.

Boloș spune că, în total, statul are în vedere șase proiecte mari de cercetare.

Banii europeni disponibili pentru aceste șase proiecte sunt în cuantum de 8 miliarde euro, din care România asigură 1,2 miliarde euro.

Rectorul Politehnicii București: Universitățile nu ar trebui omise în programele de cercetare

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București, spune că centrele universitare trebuie să se regăsească în viitoarele proiecte de cercetare în domeniul tehnologiilor avansate.

“Orice finanțare care vine în cercetarea românească este benefică, mai ales că, în ultimul an, cercetarea românească a primit foarte puțini bani. E foarte bine dacă există o soluție de finanțare și e foarte bine că se încearcă consolidarea acelor instituții care au capacitate să facă cercetare în domeniile care au fost menționate.

Pe de altă parte, n-am găsit în memorandum faptul că marile centre de cercetare, și aici vorbesc de marile universități, nu se regăsesc în mod explicit. Se vorbește de zona academică de ordin general, dar, spre exemplu, programul de Inteligență Artificială românesc e concentrat foarte mult în Politehnica din București și, evident, implicarea noastră ar fi utilă pentru societate, pentru că lucrăm deja cu foarte multe companii, dezvoltăm proiecte în România, avem conferințe naționale, internaționale, suntem recunoscuți iar reprezentanții Politehnicii în Inteligența Artificială sunt, practic, reprezentanții României pe acest domeniu și la Națiunile Unite, UNESCO.

Dacă această inițiativă va fi pusă pe roate, important ca acele infrastructuri care funcționează, vorbim de la cele de la Politehnică, să fie sprijinite.

Pe tehnologii noi lucrăm de foarte mult timp, pe straturi subțiri în zona de nanomateriale cu rezultate excepționale, profesori foarte buni și cu rezultate foarte bune. Pentru hidrogen există un parteneriat.

Important e să găsim acele HUB-uri în care să se întâmple, citându-l pe domnul ministru, HUB-ul de hidrogen, cel de Inteligență Artificială, Platforma Națională de Tehnologii Avansate. Cel mai important e să strângem aceste instituții care fac cercetare, nu doar institute de cercetare în domeniile acestea.

Dacă ministrul Fondurilor Europene reușește acest lucru este lăudabil”, a declarat, pentru Digi24.ro, Mihnea Costoiu.

Acesta spune că ar trebui să existe un mix între cercetarea venită de la institute, cercetarea din zona universitară și zona de business.

“Trebuie transferate aceste cunoștințe către companii, către societate. Banii publici trebuie întorși către societate din dorința de a investi în ceea ce trebuie să facem în perioada următoare.

Spre exemplu, avem o serie întreagă de construcții pe Inteligență Artificială. E foarte important ca dincolo de ceea ce lucrăm noi, să zicem, pe machine learning, important e să fim sprijiniți în a dezvolta, spre exemplu, un ecosistem de start-up-uri.

Atâta timp cât nu există o legislație națională care să sprijine universitățile în a crea acest ecosistem, totul este o declarație.

Important este să sprijinim acel ecosistem care are capacitatea să genereze idei și să le pună în operă, așa cum se întâmplă în universități. Degeaba, noi la Politehnică avem un ecosistem de start-up-uri pe care ne chinuim să-l dezvoltăm, și chiar dacă ministrul vine și ne spune «Mâine ai 100 de milioane de euro. Dă drumul la start-upuri.», atâta timp cât n-am o legislație care să ne ajute, să ne permită să investim acești bani în start-upuri, vom avea probleme”, a explicat rectorul Universității Politehnice din București.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.5.2020

Un raspuns

  1. Dragomir Sangeorzan
    8.5.2020, 5:14 pm

    Hidrogenul nu este un combustibil, ci este o baterie. Nu există rezervoare subterane de hidrogen sau ceva asemănător, hidrogenul se produce din transformarea altor surse de energie.

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult