sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 iunie, 2020

Electrocentrala Paroșeni a CE Hunedoara

Guvernul vrea să prelungească perioada de reanimare a Complexului Energetic Hunedoara (CEH), măcar până la 31 decembrie, stabililindu-i obligația de a fi gata să furnizeze la nevoie „servicii tehnologice de sistem”, potrivit unui proiect de OUG, pus în dezbatere publică de Ministerul Economiei.

Teoretic, serviciile de sistem la o „valoare de putere de cel puțin 400 MW” ar trebui cumpărate prin licitație de Transelectrica (TEL), operatorul sistemului energetic şi de transport naţional (SEN).

Totuși, contractarea serviciilor de sistem de la CEH ocupă măcar o treime din capacitatea de producție a acestei companii, aflată în insolvență cu datorii de peste 6 miliarde de lei.


Altfel, producţia companiei este foarte costiditoare, din cauza absenței investițiilor și a certificatelor verzi pe care trebuie să le cumpere, şi „se vor lua decizii cu privire la reorganizarea companiei, darea în plata a unor active și/sau lichidarea altora”, spune nota de fundamentare a OUG.

Tehnicile cârpelii

Astfel că, pentru a nu se îngreuna şi mai mult situaţia complexului, Transelectrica (TEL) este obligată să cumpere de la CE Hunedoara, electricitatea pe care ar livra-o, la nevoie, „pentru menţinerea nivelului de siguranţă în funcţionare al sistemului electroenergetic şi a calităţii energiei transportate la parametrii ceruţi de normele în vigoare”.

Proiectul de OUG invocă argumentul realist al faptului că fără electrocentralele pe cărbune de la Mintia şi Paroşeni, este periclitată siguranţa funcţionării sistemului din partea de nord a ţării sau, în cel mai bun caz, este asigurată la costuri mari.

Pe de altă parte, astfel sunt menţinute în viaţă atât CE Hunedoara (CEH), intrată cât şi întreaga Vale a Jiului, a cărei economie depinde în cea mai mare parte de cărbunele folosit de CE Hunedoara.


Costurile operaţiunii ajung în facturile de electrivcitate, prin intermediul tarifelor Transelectrica.

Dincolo de dezechilibrele geografice

„În România, sursele de producție de energie electrică sunt repartizate dezechilibrat între jumătatea din sud şi cea din zona de nord a țării. Astfel, în jumătatea de nord a țării sunt instalate capacități care acoperă doar 20% din producția de energie electrică a SEN”, spune nota de fundamentare a proiectului de OUG citat.

Dacă grupurile energetice ale ale CEH nu ar mai funcţiona, ar fi nevoie de creșterea „transferului de putere dinspre zona de sud a țării către zona centrală și, mai departe, către nordul și vestul SEN, cu pierderile aferente și supraîncarcarea liniilor de transport energie electrică”, potrivit documentului citat.

„Scăderea nivelului de adecvanță în SEN a condus la trecerea României, de la statutul de țară exportatoare de energie electrică la cel de importator net de energie electrică, acest statut devenind permanent începând cu luna iulie 2019”, spune Ministerul Economiei, acum.

Altfel, Guvernul nu a ezitat să stoarcă de bani prin dividende companiile energetice viabile, caer ar fi putu investi în noi capacități.

O boală lungă de zeci de ani

Problemele Văii Jiului ar fi trebuit să devină mai uşor de reolvat după închiderea unor mine şi prin includerea în CEH a celorlalte ca şi a electrocentralelor din regiune şi din apropiere.

Investițiile energetice au fost, însă, mereu amânate și, acum, Ministerul Economiei recunoaște că „până la finalizarea construcției grupului nou de la centrala Iernut (aparținând Romgaz), CEH rămâne singurul mare producător de energie electrică din zona de centru şi N-V a ţării”.

„În ipoteza retragerii din exploatare a unor capacităţi de producție a energiei electrice care utilizează combustibili clasici înainte de realizarea unor capacități de înlocuire, aceasta vor fi afectate în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării”, spune documentul citat mai sus.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Romgaz (SNG) a amânat finalizarea modernizării centralei de la Iernut, altă investiție majoră la nord de Carpați nu s-a făcut de zeci de ani, și nu cine știe ce nici la sud, cu excepția centralei pe gaze de la Brazi a Petrom.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. CE Hunedoara trebuia inchis de 20 ani . Mentinerea in viata „legat la aparate ” adica la bani publici este o smecherie . Nu exista nici o problema tehnica cu inchiderea CE Hunedoara . Nu da niciun serviciu tehnic . N-ajuta la nimic . Este o problema sociala pe care niciun partid aflat la guvernare nu este in stare sa o rezolve Mai ales in an electoral .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. CE Hunedoara trebuia inchis de 20 ani . Mentinerea in viata „legat la aparate ” adica la bani publici este o smecherie . Nu exista nici o problema tehnica cu inchiderea CE Hunedoara . Nu da niciun serviciu tehnic . N-ajuta la nimic . Este o problema sociala pe care niciun partid aflat la guvernare nu este in stare sa o rezolve Mai ales in an electoral .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: