fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Companiile româneşti țin pasul cu statul: investițiile coboară la jumătate față de 2009

de Adrian N Ionescu , 21.8.2019

Atât investiţiile publice cât şi cele pe termen lung ale companiilor s-au înjumătățit în 2018 față de 2009.

Este dovada că fără investiţiile statului, mediul privat nu are resurse de investire sau, dacă le are, nu are încredere să investească.

Investițiile pe termen lung ale companiilor pentru înnoirea activelor, de 37 de miliarde de lei în 2018, s-au ridicat la abia 52% din valoarea celor din 2009, cel mai dificil an al crizei financiare care a aruncat lumea în recesiune.

Şi investițiile publice s-au înjumătățit în 2018 față de 2009, ca raport față de PIB (2,6 %față de 5,8% ). Este un altfel de raport, dar nu mai puţin relevant: chiar dacă PIB nominal s-a dublat, statul a investit în 2018 cu 4 miliarde de lei mai puțin decât în 2009  – mai puțin de 24,7 mld. lei, în total). Altfel spus: tot pe jumătate.

Realitatea confirmă astfel teoria că investiţiile publice constituie motorul dezvoltării.  Nu este doar o concidenţă statistică extrasă din analizele lui Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Dacă statul nu investește, cel mai adesea companiile nu au suficiente resurse pentru investiții relevante (copleșitoarea majoritate nici nu au acces la creditele bancare).

Și neîncrederea în mediul de afaceri creat de politicile statului descurajează până și firmele cu potențial de dezvoltare din economie – atâtea câte sunt.

„Mai îngrijorător este faptul că aproape o treime din aceste investiții (publice, și așa mici, n.r.) reprezintă cheltuieli de modernizare în sectorul public al apărării, care nu sunt vizibile în mediul de afaceri”, adică în competitivitatea economiei pe termen mediu–lung, spune Iancu Guda.

Companiile investesc în subzistență și nu în înnoire

Aproape trei sferturi din creșterea valorii contabile a activelor (5% din creșterea de 8%) este rezultatul reevaluărilor pozitive ale terenurilor și construcțiilor deținute de companii, spune cea mai recentă analiză a președintelui AAFBR.

Altfel spus, „companiile din România nu au făcut decât să-și conserve nivelul activelor corporale în ultimul deceniu”, traduce Iancu Guda în cea mai recentă analiză publicată.

Durata medie de utilizare a activelor curente riscă să ajungă la aproximativ 15 ani, cel mai lung ciclu de utilizare din ultimul deceniu (…), „perioadă extrem de îndelungată, având în vedere creșterea vitezei inovării și dezvoltării de produse / tehnologii noi, ceea ce reflectă o competitivitate scăzută a companiilor românești”, mai spune Iancu Guda.

Nici nu mai e de mirare de ce oferta economiei româneşti nu a reuşit să facă faţă cererii de consum stimulată fără măsură de politicile guvernamentale, iar creşterea importurilor au deteriorat echilibrul financiar al ţării.

Nu mai investesc nici firmele mari, bancabile

Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât în numai 1.000 de firme se concentrează jumătate din veniturile tuturor companiilor din România. Doar alte 11.000 companii ar avea capacitatea de a finanța, din surse proprii și mai ales din credite, potrivit datelor Băncii Naţionale (BNR).

Dar nici firmele care pot investi nu o mai fac, nu în ritm crescător. Formarea brută de capital fix (un indicator al investițiilor totale în societate) a scăzut în 2018. Nu a confirmat creșterea din 2017, potrivit datelor BNR.

Cel mai recent raport al BNR privind stabilitatea financiară enunță: „Inversarea contribuției formării brute de capital fix la creșterea economică indică necesitatea intensificării eforturilor de creare a unui cadru propice stimulării investițiilor în mediul privat și de îmbunătățire a calității investițiilor publice cu impact asupra dezvoltării pe termen lung în vederea asigurării unei creșteri economice durabile”.

Exprimarea doctă a raportului BNR exprimă de fapt îngrijorarea privind incapacitatea politicilor guvernamentale de a încuraja dezvoltarea sănătoasă a țării. Căci absența investițiilor înseamnă subdezvoltare – o ştiu şi studenţii.

Cauzele

Sunt aceleaşi repetate insistent de analişti  în difrite exprimări în ultimii trei ani. Le reformulează și președintele AAFBR:

  • instabilitatea politică (3 schimbări de guverne și zeci de remanieri);
  • discontinuitatea reformelor structurale;
  • tensionarea forței de muncă și contextul impredictibil privind salarizarea muncii;
  • evaziunea fiscală (concurența neloială).

Analistul nu uită disproporția dintre stimularea populistă a consumului, stimularea investițiilor și dezvoltare:

  • „Țările dezvoltate sunt caracterizate de investiții constante în industrie și activitățile de producție, care generează valoare adăugată mare ce acoperă consumul intern și sprijină creșterea exporturilor.
  • Țările mai sărace sau în curs de dezvoltare sunt marcate de investiții în sectorul de servicii, distribuție și consum, deoarece creșterea economică este bazată pe consum alimentat de importuri.
  • În cazul acestora, atât investițiile publice cât și cele private sunt insuficiente pentru creșterea producției interne la nivelul consumului (supradimensionat de măsurile populiste) și sprijinirea exporturilor (surclasate de avansul mai rapid al importurilor).”
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.8.2019

Un raspuns

  1. Pribeagul
    22.8.2019, 1:22 pm

    “România are miercuri, 21 august, cea mai scumpă energie electrică din regiune. Importurile au crescut la peste 1100 MW”
    Deruta este completa.
    Daca pina mai spre 2010 se faceau ceva investii, pe considerentul ca asa este obiceiul sau asa este normal, acum situatia a luat-o razna complet.
    Ne uitam sa-i vedem pe oamenii care ar trebui sa scoata saraca si mindra tara din acest dezastru si ne apar in ochi… Iohannis si Dancila. Merita oamenii acstia doi sa ne punem nadejdea in ei?

Lăsați un comentariu


Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Ministrul Energiei: Romgaz va depune o ofertă de preluare a participației ExxonMobil la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult