La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Companiile româneşti țin pasul cu statul: investițiile coboară la jumătate față de 2009

de Adrian N Ionescu , 21.8.2019

Atât investiţiile publice cât şi cele pe termen lung ale companiilor s-au înjumătățit în 2018 față de 2009.

Este dovada că fără investiţiile statului, mediul privat nu are resurse de investire sau, dacă le are, nu are încredere să investească.

Investițiile pe termen lung ale companiilor pentru înnoirea activelor, de 37 de miliarde de lei în 2018, s-au ridicat la abia 52% din valoarea celor din 2009, cel mai dificil an al crizei financiare care a aruncat lumea în recesiune.

Şi investițiile publice s-au înjumătățit în 2018 față de 2009, ca raport față de PIB (2,6 %față de 5,8% ). Este un altfel de raport, dar nu mai puţin relevant: chiar dacă PIB nominal s-a dublat, statul a investit în 2018 cu 4 miliarde de lei mai puțin decât în 2009  – mai puțin de 24,7 mld. lei, în total). Altfel spus: tot pe jumătate.

Realitatea confirmă astfel teoria că investiţiile publice constituie motorul dezvoltării.  Nu este doar o concidenţă statistică extrasă din analizele lui Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Dacă statul nu investește, cel mai adesea companiile nu au suficiente resurse pentru investiții relevante (copleșitoarea majoritate nici nu au acces la creditele bancare).

Și neîncrederea în mediul de afaceri creat de politicile statului descurajează până și firmele cu potențial de dezvoltare din economie – atâtea câte sunt.

„Mai îngrijorător este faptul că aproape o treime din aceste investiții (publice, și așa mici, n.r.) reprezintă cheltuieli de modernizare în sectorul public al apărării, care nu sunt vizibile în mediul de afaceri”, adică în competitivitatea economiei pe termen mediu–lung, spune Iancu Guda.

Companiile investesc în subzistență și nu în înnoire

Aproape trei sferturi din creșterea valorii contabile a activelor (5% din creșterea de 8%) este rezultatul reevaluărilor pozitive ale terenurilor și construcțiilor deținute de companii, spune cea mai recentă analiză a președintelui AAFBR.

Altfel spus, „companiile din România nu au făcut decât să-și conserve nivelul activelor corporale în ultimul deceniu”, traduce Iancu Guda în cea mai recentă analiză publicată.

Durata medie de utilizare a activelor curente riscă să ajungă la aproximativ 15 ani, cel mai lung ciclu de utilizare din ultimul deceniu (…), „perioadă extrem de îndelungată, având în vedere creșterea vitezei inovării și dezvoltării de produse / tehnologii noi, ceea ce reflectă o competitivitate scăzută a companiilor românești”, mai spune Iancu Guda.

Nici nu mai e de mirare de ce oferta economiei româneşti nu a reuşit să facă faţă cererii de consum stimulată fără măsură de politicile guvernamentale, iar creşterea importurilor au deteriorat echilibrul financiar al ţării.

Nu mai investesc nici firmele mari, bancabile

Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât în numai 1.000 de firme se concentrează jumătate din veniturile tuturor companiilor din România. Doar alte 11.000 companii ar avea capacitatea de a finanța, din surse proprii și mai ales din credite, potrivit datelor Băncii Naţionale (BNR).

Dar nici firmele care pot investi nu o mai fac, nu în ritm crescător. Formarea brută de capital fix (un indicator al investițiilor totale în societate) a scăzut în 2018. Nu a confirmat creșterea din 2017, potrivit datelor BNR.

Cel mai recent raport al BNR privind stabilitatea financiară enunță: „Inversarea contribuției formării brute de capital fix la creșterea economică indică necesitatea intensificării eforturilor de creare a unui cadru propice stimulării investițiilor în mediul privat și de îmbunătățire a calității investițiilor publice cu impact asupra dezvoltării pe termen lung în vederea asigurării unei creșteri economice durabile”.

Exprimarea doctă a raportului BNR exprimă de fapt îngrijorarea privind incapacitatea politicilor guvernamentale de a încuraja dezvoltarea sănătoasă a țării. Căci absența investițiilor înseamnă subdezvoltare – o ştiu şi studenţii.

Cauzele

Sunt aceleaşi repetate insistent de analişti  în difrite exprimări în ultimii trei ani. Le reformulează și președintele AAFBR:

  • instabilitatea politică (3 schimbări de guverne și zeci de remanieri);
  • discontinuitatea reformelor structurale;
  • tensionarea forței de muncă și contextul impredictibil privind salarizarea muncii;
  • evaziunea fiscală (concurența neloială).

Analistul nu uită disproporția dintre stimularea populistă a consumului, stimularea investițiilor și dezvoltare:

  • „Țările dezvoltate sunt caracterizate de investiții constante în industrie și activitățile de producție, care generează valoare adăugată mare ce acoperă consumul intern și sprijină creșterea exporturilor.
  • Țările mai sărace sau în curs de dezvoltare sunt marcate de investiții în sectorul de servicii, distribuție și consum, deoarece creșterea economică este bazată pe consum alimentat de importuri.
  • În cazul acestora, atât investițiile publice cât și cele private sunt insuficiente pentru creșterea producției interne la nivelul consumului (supradimensionat de măsurile populiste) și sprijinirea exporturilor (surclasate de avansul mai rapid al importurilor).”
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.8.2019

Un raspuns

  1. Pribeagul
    22.8.2019, 1:22 pm

    “România are miercuri, 21 august, cea mai scumpă energie electrică din regiune. Importurile au crescut la peste 1100 MW”
    Deruta este completa.
    Daca pina mai spre 2010 se faceau ceva investii, pe considerentul ca asa este obiceiul sau asa este normal, acum situatia a luat-o razna complet.
    Ne uitam sa-i vedem pe oamenii care ar trebui sa scoata saraca si mindra tara din acest dezastru si ne apar in ochi… Iohannis si Dancila. Merita oamenii acstia doi sa ne punem nadejdea in ei?

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult