În apărarea lui Victor Ponta și Dan Șova: Comisia juridică a deputaților a votat proiectul de lege privind imunitatea avocaților

Comisia juridică din Camera Deputaților a aprobat miercuri un proiect care, prin modificările aduse Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat, le conferă acestor profesioniști o imunitate unică și neconstituțională, potrivit specialiștilor, și va îngreuna anchetele împotriva acestora. 

Proiectul a trecut anul trecut de Senat și urmeză să fiepus în dezbatere în Camera Deputaților, camera decizională.

Inițiativa a fost criticată dur în 2015, ea fiind considerată de majoritatea presei ca o lege cu dedicație, pentru că i-ar scăpa de acuzații pe fostul premier Victor Ponta și fostul ministru Dan Șova, trimiși în judecată în dosarul Rovinari – Turceni.

Dacă legea trece, mai multe probe esențiale din acest dosar și care au fost obținute prin perchezițiile electronice, ar putea fi anulate.

Modificările controversate

La Art. 35, Senatul a introdus următoarele prevederi:

Nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine şi date, a imaginilor şi a altor representări care se află în posesia avocatului.

„(11) Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, a sechestrării sau a confiscării:

1. comunicările scrise între client şi avocatul său, autorizat legal să refuze oferirea de declaraţii;

2. consemnările efectuate cu privire la comunicările încredinţate de către client sau

cu privire la alte împrejurări la care se referă dreptul de a refuza depunerea de mărturie;

3. alte bunuri, cu privire la care se aplică dreptul de a refuza depunerea de mărturie.

Comisia juridical din Camera Deputaților a mai adăugat:

Decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participă în mod obligatoriu la efectuarea percheziț­iei desfăș­urate la sediul profesional al avocatului.

Ce spun DNA și CSM despre aceste modificări:

• Se creează o formă de imunitate pentru avocați, care încalcă principiul constitutional al egalității persoanelor aflate în situații juridice similar.
• Instituie interdicția absolută de a ridica înscrisuri sau alte suporturi aflate în posesia avocaților, chiar și când aceștia sunt suspectați de comiterea unei infracțiuni.
• Interdicția este extinsă asupra tuturor înscrisurilor aflate în posesia unui avocat, indiferent dacă acestea privesc relația cu un client sau propria activitate.
• În acest mod, strângerea mijloacelor de probă și tragerea la răspundere a avocaților ar fi mult îngreunată, dând naștere unui statut de impunitate fără echivalent pentru orice altă profesie.
• Prin introducerea alin 1 indice 1 se urmărește obstrucționarea procesului penal.
• Participarea decanului baroului în cazul percheziției sediului professional înseamnă introducerea nejustificată a unui terț față de procedura judiciară în curs. De asemenea, poate produce tergiversări sau chiar imposibilitatea administrării mijlocului de probă. Poate duce la imposibilitatea finalizării unor cause aflate pe rolul organelor de urmărire penală care privesc infracțiuni deja săvârșite de avocați.

Art. 39

„Art.39.- (1) În exercitarea profesiei, avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici sau persoanelor prevazute de art.308 Cod penal, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act”, se arată în forma adoptată de Senat.

Modificarea acestuia încearcă scoaterea avocaților din sfera definite de Codul penal. Acest lucru, explică DNA, este în contradicție cu principiile generale ale dreptului penal și cu filozofia actului normative respective.

Statutul cerut de avocați presupune și obligații corelative,  inclusiv prin acceptarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție sau de serviciu, mai acuză DNA.

Art. 46

După alineatul (4) se introduce următorul alineat:

Forma de la Senat:

“(43) Avocatul nu răspunde pentru nedenunţarea infracţiunilor planificate de care are cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni:

• omor sau ucidere din culpă;
• genocid, crimă împotriva umanităţii sau o crimă de război;
• răpire cu solicitarea unei recompense, luare de ostatici, atac împotriva traficului aerian şi naval săvârşit de către o grupare teroristă.

În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului“.

Comisia juridică a Camerei Deputaților a modificat ușor lista excepțiilor:

• omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;
• genocid, crimă împotriva umanităţii sau crime de război;
• cele prevăzute de art.32-38 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea ­şi combaterea terorismului “, se arată în forma de la Camera Deputaţilor.

Ce spune Guvernul în punctul de vederetrimis parlamentarilor:

„Prin completarea art. 46 cu un nou alineat – alin. (43) se creează un regim de impunitate unic în sistemul de drept românesc, textul lăsând nepedepsită conduita avocatului în cvasi-totalitatea situaţiilor în care acesta are cunoştinţă despre săvârşirea unor infracţiuni intenţionate (planificate)”.

Dosarul Turceni – Rovinari

Dosarul a fost trimis în instanță și se judecă la Înalta Curte de casație și Justiție.

Procurorii DNA îl acuză pe Victor Ponta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru că ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova. Anchetatorii au stabilit că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare cu Şova.

Mai mult, spun procurorii, în perioada efectuării unor controale fiscale Victor Ponta s-ar fi înţeles cu Dan Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică, “pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia”, spun procurorii anticorupţie.

Procurorii DNA susţin că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat niciuna dintre activităţile înregistrate în contabilitate, folosind o parte din sumele obţinute de la SCA “Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti. Firma lui Dan Şova i-ar fi cumpărat premierului şi un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, “la solicitarea expresă” a acestuia.

În acelaşi dosar, senatorul Dan Şova este urmărit penal pentru fals în înscrisuri, evaziune fiscală, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma “Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexele Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.