Comisia Europeană consideră că România are planuri „lipsite de ambiție” privind tranziția energetică integrată cu rigorile de mediu și „invită România să ia în considerare, în timpul derulării planului său național de recuperare și reziliență”, următoarele măsuri:
- să crească proporția energiei regenerabile la 34% din totalul consumului,
- să crească eficiența energetică a clădirilor și a rețelelor de termoficare,
- să îmbunătățească infratructura de transport și cea necesară pentru electromobilitate
- să ia măsuri care să sprijine introducerea treptată a unor taxe ecologice, potrivit documentului de evaluare a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC).
În documentul PNIESC trimis în aprilie la Bruxelles, România și-a asumat doar „parțial, cea mai mare parte a recomandărilor”, pe care Comisia Europeană le-a făcut pe marginea draftului trimis în ianuarie, mai spune documentul citat.
Principalele observații ale Comisiei
- Chiar dacă pragul țintit pentru proporția producției de energie regenerabilă a fost mărit de la 29,9% la 30,7% din total consum, acest nivel este încă sub cel de 34%, care rezultă din calculele Comisiei.
- „Contribuția României (la reducerea emisiilor de gaze de seră) încă este conservatoare și așteaptă realizarea unor strategii de dezvoltare și analiza resurselor financiare pentru susținerea politicilor și măsurilor concrete”. spune documentul citat.
- Planului trimis la Bruxelles „îi lipsește încă informații concrete privind măsurile și politicile avute în vedere privind prioritizarea, calendarul de aplicare, studii de impact și nevoi de investiții”.
- Politicilor privind eficiența energetică le lipsește descrierea măsurilor, legată de implementare, sectoarele țintite și calendarul de aplicare. Totuși, în privința clădirilor, în PNIESC, au fost analizate trei scenarii de renovare pe termen lung.
- În privința cercetării, inovației și a competitivității nu au fost clarificate obiectivele naționale și nici țintele de finanțare.
- Doar parțial au fost abordate în PNIESC și problemele finanțării investițiilor și ale mecanismului de amplificare a resurselor. Deși față de draftul din ianuarie au fost furnizate mai multe informații, „anumite lacune rămân privind folosirea veniturilor din vânzarea certificatelor de emissii (ETS, certificatele verzi).
(Descărcați de AICI, pentru detalii, Documentul de evaluare al Comisiei Eurpopene privind PNIESC)
Comisia spune că România mai are la dispoziție 3 miliarde de euro prin aplicarea mecanismului 10d din directiva EU-ETS (Fondul de Modernizare), și 700 de milioane de euro din certificatele verzi, dar calculul este făcut la un preț de 20 de euro / ETS, deși acesta s-a apropiat între timp și de pragul de 30 de euro.
De asemeni, mai sunt amintite fonduri europene de circa 65,5 de miliarde de euro, disponibile prin diferite programe, dar 15,7 miliarde dintre acestea sunt calculate la prețurile din 2018, potrivit sumarului evaluării.
