Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
04.12.2019
Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult›
03.12.2019
Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult›
03.12.2019
Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult›
03.12.2019

Comisia Europeană cere restricții la exportul tehnologiei IT – 11 state membre, inclusiv România, sprijină inițiativa
de Iulian Soare , 21.2.2018
11 state membre UE și-au declarat sprijinul pentru elaborarea unui proiect de lege care va impune restricții asupra companiilor care exportă tehnologie de supraveghere sau tehnologie cu utilizare duală, anunță Euractiv.
Grupul de state sprijină o propunere a Comisiei Europene care dorește să introducă control asupra tehnologiilor care ar putea afecta drepturile omului, după cum arată un document de lucru al Comisiei Europene.
Germania este statul care a promovat inițiativa, susținut de Croația, Cehia, Franța, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Diplomații acestor 11 state au semnat, pe data de 29 ianuarie, documentul de 6 pagini, susținând astfel planul Comisiei Europene de a crea ”controale europene eficiente asupra supravegherii cibernetice, pentru protecția drepturilor omului”.
Statele membre încă își negociază pozițiile asupra propunerii făcute de Comisie în 2016 de a reforma regulile de export pentru produse cu utilizare duală, care sunt supuse unor restricții suplimentare din cauză că pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare.
Propunerea Comisiei Europene a fost formulată după ce aceasta a constatat că o serie de companii europene au vândut software unor guverne străine, iar acestea l-au utilizat pentru a supraveghea participanții la protestele Primăverii Arabe.
O serie de rapoarte suplimentare privind guverne care utilizează programe-spion produse de companii europene au întețit dezbaterile politice aspura propunerii CE- vara trecută, BBC a scris că producătorul britanic de armament Bae Systems a vândut software de supraveghere unor state precum Tunisia sau Arabia Saudită.
Oficiali europeni familiarizați cu negocierile au declarat Euractiv că documentul asumat de cele 11 state europene reprezintă o adevărată victorie pentru Comisia Europeană. Aceasta se luptă de ceva vreme să convingă statele membre, dar și marile companii, că este nevoie de noi reguli pentru exportul acestui tip de produse, care să protejeze drepturile omului și să impună anumite restricții de vânzare a softurilor de supraveghere în state străine.
Nu toate statele membre sunt de acord cu aceste modificări, iar majoritatea companiilor producătoare critică inițiativa, afirmând că este practic imposibil să demonstrezi intenția de a utiliza în mod incorect programe IT.
Puțin timp înainte de publicarea propunerii Comisiei, Suedia a emis un document care respinge ideea alcătuirii unei liste oficiale de produse software care să fie supuse unor proceduri de avizare suplimentară pentru export. Propunerea Comisiei ” subminează competitivitatea industriei europene de profil”, se afirmă în documentul suedez susținut de Austria, Finlanda și Marea Britanie.
Încercarea Comisiei Europene de a impune reguli dure pentru exportul de tehnologie duală este una dificilă- nici măcar cele 11 state care susțin propunerea de principiu nu au reușit să își armonizeze total poziția, existând diferențe de abordare, de exemplu, asupra oportunității impunerii de restricții la vânzarea de sisteme cu inteligență artificială sau robotică.
Cele 11 state au păreri împărțite și asupra regulilor de transparență propuse, guvernele fiind reticente în a publica toate detaliile exporturilor de produse cu utilizare duală.
Programele spyware sunt programe care captează pe ascuns date, cea mai ”nevinovată” utilizare fiind în domeniul marketingului, datele colectate fiind folosite apoi pentru a transmite utilizatorului reclame corespunzătoare dar nesolicitate. Prezenţa programelor spyware pe calculator este de obicei ascunsă utilizatorului, programul fiind instalat în mod secret.
Programele spyware colectează diverse tipuri de informaţii personale: obiceiuri de a naviga pe Internet şi site-urile care au fost vizitate, dar pot interacţiona şi cu sistemul de operare al utilizatorului, cum ar fi instalarea de software adiţional, redirecţionarea activităţii browser-ului de web sau modificarea modului de comportare al unor motoare de căutare pentru a trimite utilizatorul în mod necerut la anumite site-uri.
Unele programe spyware pot afecta sistemul de securitate prin breşe de securitate a browser-ului web sau a altor aplicaţii. Atunci când un utilizator vizitează o pagină web controlată de un autor spyware, codul conţinut de pagină atacă browser-ul utilizatorului şi forţează descărcarea şi instalarea spyware-ului.