Comisia Europeană analizează liberalizarea pieței electricității, la pachet cu efectele deciziei CJUE în favoarea Hidroelectrica în litigiul cu ANRE - CursDeGuvernare.ro
luni

6 decembrie, 2021

Comisia Europeană analizează liberalizarea pieței electricității, la pachet cu efectele deciziei CJUE în favoarea Hidroelectrica în litigiul cu ANRE

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 februarie, 2021

Comisia Europeană a trimis autorităților române o scrisoare interesându-se de modul în care România armonizează legislaţia naţională cu cea europeană în privinţa comerţului cu energie.

Informația a fost inserată în răspunsul adresat Agerpres, prin care Comisia a confirmat că a primit plângeri în legătură modul în care are loc procesul de liberalizare a pieței electricității.

„Comisia confirmă că a primit plângeri în legătură cu acest subiect, pe care le analizează în conformitate cu procedurile în vigoare”, a precizat reprezentantul Comisiei fără a da alte detalii, relatează Agerpres.

De la libertatea comerțului la liberalizarea pieței


Executivul European a trimis scrisoarea privind armonizarea legislației către autoritățile române, în 26 ianuarie, la patru luni după ce Hidroelectrica a primit câștig de cauză, la Curtea de Justiție a UE (CJUE), în litigiul cu Autoritatea Națională de Regelementare în Energie (ANRE), privind dreptul de a alege unde își vinde producția.

În răspunsul său, Comisia Europeană a ținut să lege analiza condițiilor precare în care are loc liberalizarea completă a pieței de electricitate, despre care nu dă detalii, de cazul Hidroelectrica versus ANRE, prezentat mai pe larg.

În 2015, ANRE a amendat Hidroelectrica pentru că nu a respectat obligația de a-și vinde întreaga producție de electicitate pe bursa românească de stat OPCOM. Hidroelectrica a contestat amenda la Tribunalul București, invocând că prevederile Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene au legătură cu libera circulație a energiei electrice.

Tribunalul București a dat câștig de cauză Hidroelectrica, ANRE a făcut apel, iar Tribunalul s-a adresat Curții de Justiție a UE (CJUE), care a lămurit speța. În septembrie 2020, și CJUE a dat câștig de cauză Hidroelectrica, a trimis decizia la Tribunalul București care urma să hotărască în consecință.

(Citiți și: „Hidroelectrica câștigă la CJUE procesul cu ANRE pe tema exporturilor de energie”)


„Comisia poartă în prezent dialoguri cu autorităţile române pentru a se asigura că legislaţia din România din domeniul schimburilor de energie este armonizată cu cea europeană, având în vedere şi decizia Curţii (Europene de Justiţie – n.r.) din 17 septembrie 2020, în cazul C-648/18 ‘Hidroelectrica’. O scrisoare în acest sens a fost trimisă ANRE şi autorităţilor române pe 26 ianuarie 2021″, a spus un purtător de cuvânt în răspunsul Comisiei la întrebările Agerpres.

Fără aceste modificări în legislaţie, unele prevederi pot avea efectul restricţiilor la export, consideră Comisia Europeană.

„Comisia a luat act de decizia instanţei din cazul ‘Hidroelectrica’, potrivit căreia prevederile din legislaţia naţională care obligă producătorii de energie să vândă electricitatea disponibilă pe platformele manageriate de un singur operator, destinate comerţului de energie pe piaţa naţională, constituie măsuri care au efecte echivalente cu restricţionarea exporturilor”, se mai arată în răspunsul oficialului european.

Ce înseamnă, de fapt, conflictul Hidroelectrica – ANRE

Un comunicat al Hidroelectrica anunța anul trecut că „în data de 17 septembrie a.c., Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză Hidroelectrica în procesul cu ANRE, având ca obiect restricţiile impuse de reglementator cu privire la exporturile de energie electrică, în cauza C-648/18 (Trimitere preliminară – Piaţa internă a energiei electrice – Libera circulaţie a mărfurilor – Articolul 35 TFUE – Restricţii cantitative la export – Măsuri cu efect echivalent – Măsură naţională care impune producătorilor de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă exclusiv pe o piaţă concurenţială centralizată din statul membru în cauză)”.

În motivarea hotărârii, Curtea a precizat că „Articolele 35 şi 36 TFUE trebuie să fie interpretate în sensul că o legislaţie naţională care, astfel cum este interpretată de autoritatea însărcinată cu aplicarea sa (ANRE), impune producătorilor naţionali de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă pe platformele administrate de singurul operator al pieţei naţionale de energie electrică desemnat pentru serviciile de tranzacţionare de energie electrică constituie o măsură cu efect echivalent unei restricţii cantitative la export, care nu este susceptibilă să fie justificată pe motive de siguranţă publică legate de siguranţa alimentării cu energie, în măsura în care o astfel de legislaţie nu este proporţională cu obiectivul urmărit”.

Mai mult, CJUE a considerat că modul de interpretare al ANRE a avut efectul de a lipsi producătorii români de energie electrică care au obţinut licenţe de trading în alte state membre, ale căror pieţe de energie electrică au o funcţionare cuplată cu cea din România, de posibilitatea de a tranzacţiona bilateral energia electrică şi, dacă este cazul, de a o exporta direct pe aceste pieţe.

„Consider că s-a făcut un pas foarte important înspre normalitate şi înspre o realitate pentru care Hidroelectrica luptă de mulţi ani şi pe care o doreşte definitivă – piaţa liberă de energie. Prin liberalizare, se elimină decalajele dintre preţurile de pe pieţele din România şi cele din alte state membre, principalul beneficiar al acestui preţ corect fiind, în cele din urmă clientul. Tendinţa şi dorinţa europeană se îndreaptă către comerţ liber intra-comunitar, cu restricţii minime, fără intervenţii arbitrare de natură să distorsioneze fluxul economic natural. Doar piaţa liberă, privită în context incluziv – naţională, regional, europeană, este cea care garantează un preţ corect atât pentru cei care produc, cât şi pentru cei care consumă energie”, a afirmat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

Potrivit directorului general al Hidroelectrica, concurenţa între jucători, balanţa dintre cerere şi ofertă, contextul şi condiţiile de producţie sunt cele care reglează valoarea energiei şi fluxul import-export.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„Nu am înţeles niciodată intervenţiile reglementatorului asupra unui sistem care se autoreglează. Sperăm ca astfel de distorsiuni să rămână doar o amintire neplăcută, iar producătorii, alături de ceilalţi actori ai sistemului energetic să se bucure de legislaţie predictibilă, în care succesul unei companii să fie construit pe propria performanţă şi strategie, fără teama schimbării de reguli în timpul jocului”, a adăugat el.

Reprezentanţii Hidroelectrica reamintesc că, prin Legea 123/2012, producătorii de energie au fost obligaţi să vândă toată energia pe OPCOM, fiind astfel interzise de facto exporturile de energie. Restricţia a fost argumentată la acel moment pe considerente de siguranţă în alimentare, însă, în contextul unificării pieţelor, nu există justificare practică.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr