Statele membre au acceptat luni ca de acum înainte Comisia Europeană să aibă acces la informații privind contractele pentru aprovizionarea cu gaze naturale, atunci când aceste contracte depășesc 40% din consumul național anual. Dintre aceste informații este exclus însă prețul.
Pe de altă parte, Polonia și Ucraina contestă decizia recentă a Comisiei Europene de a aproba creșterea livrărilor Gazprom prin conducta Opal, iar compania de stat poloneză PGNiG a cerut Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să anuleze această aprobare a CE.
Schimbul de informați
Măsura comunicării către CE a informațiilor din contractele care privesc importurile de peste 40% din consumul național face parte din pachetul conceput pentru a reduce impactul unor eventuale decizii ale Rusiei de a întrerupe livrările de gaze naturale către state UE.
Înțelegerea vine în pofida opoziției Germaniei și Franței și va intra în Parlamentul European la începutul anului 2017, după ce va mai fi discutat la nivelul reprezentanților statelor membre. Acesta va fi ultimul pas pentru adoptarea pachetului conceput pentru siguranța aprovizionării cu gaze naturale în Europa, pachet ce are trei componente.
Există un acord larg din partea statelor membre pentru schimbul de informații relevante pentru securitatea aprovizionării, potrivit unui comunicat al peședinției slovace.
Contractele pe termen lung pentru importuri de gaze naturale care au ca obiect peste 40% din consumul anual al unei țări vor trebui notificate autorității competente, pentru evaluare.
Dacă această autoritate are dubii în privința impactului la nivel național și regional al unui contract, ea va trebui să notifice Comisia Europeană.
Autoritatea competentă sau Comisia vor putea solicita informații și despre contractele cu volume mai mici de 40% din consumul național, dacă acestea sunt importante pentru aprovizionarea unei țări.
Prețul nu figurează pe lista informațiilor care vor trebui oferite de către companiile care fac importurile.
Cooperarea regională
Va exista un mecanism nou de evaluare a riscurilor asupra aprovizionării cu gaze și vor fi formate grupuri de state membre în funcție riscurile transfrontaliere și de măsurile necesare în cazul unei crize (de genul opririi aprovizionării din Rusia).
În urma evaluării se vor face simulări și apoi va fi elaborat un set de măsuri posibile, incluzând coridoarele de aprovizionare de urgență prin infrastructura existenta.
Fiecare stat membru va face o evaluare a riscurilor pe baza căreia va pregăti un plan Preventiv de Acțiune și un plan Național de Urgență.
Ambele planuri vor include măsuri corespunzătoare riscurilor identificate și măsuri transfrontaliere convenite cu partenerii din grupul din care face parte țara respectivă.
Pentru a asigura funcționalitatea grupurilor regionale, statele membre vor face schimb de informații cu partenerii și se vor consulta cu aceștia în procesul de pregătire a planurilor Preventive și de Urgență.
Solidaritatea
Când toate măsurile pentru situații de urgență se vor dovedi inutile, se va apela la mecanismul solidarității, statele membre fiind nevoite să coopereze în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze naturale, prin folosirea interconexiunilor de gaze naturale.
Polonia cere Comisiei să anuleze acordul pentru creșterea volumului transportat de Opal
PGNiG, compania de stat poloneză din domeniu, a cerut Curții de Justiție a UE să anuleze decizia CE de a permite Rusiei să folosească la capacitate mai mare gazoductul Opal, scrie EuObserver.
Comisia a autorizat la sfârşitul lunii octombrie compania rusă Gazprom să utilizeze gazoductul Opal la o capacitate de 80%, faţă de nivelul anterior, de 50%.
Sumele rezultate din livrările suplimentare, explică polonezii, vor ajuta Rusia să extindă proiectul Nord Stream (Nord Stream 2), care este o amenințare strategică la adresa Poloniei, Ucrainei și a altor state din Europa Centrală și de Est.
Gazprom ar transporta astfel o cantitate suplimentară de gaze naturale prin Opal, gazoduct care ocoleşte cele două ţări.
Gazoductul Opal este deţinut de o filială germană a Gazprom, Wingas, şi livrează Cehiei, prin Germania, gaze ruseşti aduse prin gazoductul Nord Stream.
Polonia şi Ucraina au criticat vineri decizia Comisiei, printr-o scrisoare comună semnată de președinții cleor două state, și au anunțat că vor recurge la toate mijloacele legale adecvate pentru a o bloca.
Urmărește-ne pe Google News
