Prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu” trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, dar acest prag nu este în niciun caz unul financiar, a explicat Comisia de la Veneția într-un răspuns trimis cotidianului Adevărul.
Din acest răspuns reiese că CCR și-a întemeiat pe un argument fals decizia prin care obligă parlamentul să stabilească un prag minim pentru abuzul în serviciu.
Liviu Avram, redactor șef adjunct la Adevărul, a obținut de la Comisia de la Veneția lămuriri privind referirile din Rezoluţia 1950/2013 a APC şi Raportul Comisiei de la Veneţia privind pragul abuzului în serviciu (pe care s-a bazat Rezoluția). Documentele Comisiei de la Venția au fost invocate în decizia CCR care impune stabilirea unui prag valoric pentru infracțiunile comise de funcționarii statului în exercițiul funcției.
Comisia explică însă că „decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar„.
„Mai mult”, precizează în continuare răspunsul Comisiei de la Veneția, „acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”.
Reamintim că Ministerul Justiției pregătește modificarea codurilor penale, printre noutăți urmând să se numere și introducerea unui prag minim, ceea ce înseamnă și o extindere a acestei umbrele auspra tuturor funcționarilor publici, deși Comisia de la Veneția se referea strict la responsabilitatea miniștrilor.
Comisia de la Veneţia este un organism în care sunt reprezentate toate ţările membre ale Consiliului Europei. Din partea României, membru titlular al Comisiei este Tudorel Toader, actualul ministru al Justiţiei, iar membru supleant este Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidenţial.
