Comisia Europeană intenționează să reducă fondurile pe care le trimite în Ungaria din cauza a ceea ce identifică drept ”probleme sistemice de corupție” din aceast stat membru UE.
Într-o notă adresată Colegiului Comisarilor, Comisarul pentru buget Johannes Hahn a subliniat „incapacitatea, eșecul sau lipsa de voință sistemică a autorităților maghiare de a preveni deciziile care încalcă prevederile legale în ceea ce privește achizițiile publice și conflictele de interese”.
În opinia comisarului european, reducerea fondurilor alocate Ungariei ar reprezenta ”abordarea în mod adecvat” a riscurilor generate de corupție.
Propunerea lui Johannes Hahn și impactul general asupra Ungariei
Potrivit notei, corupția sistemică, în special în domeniul achizițiilor publice, face ca banii publici din UE ”să fie în pericol dacă vor fi distribuiti în continuare autorităților maghiare”.
Johannes Hahn a propus înghețarea a 70% din fondurile alocate celor trei programe pentru politica de coeziune ale Ungaria, alocare pe următorii șapte ani.
Conform estimărilor europarlamentarului Verzilor Daniel Freund, reducerea cu 70% a fondurilor de coeziune echivalează cu o reducere de aproximativ 20 la sută a tuturor fondurilor europene pe care Ungaria ar fi putut să le obțină în următorii șapte ani.
„Este corect să acționăm în sfârșit și să vrem să înghețe fondurile… Cu toate acestea, multe miliarde din UE ar continua să fie expuse corupției sistematice” patronate de premierul Viktor Orbán, a spus Daniel Freund.
Reducerea de 70% explicată de Johannes Hahn
În documentul adresat Colegiului Comisarilor, Johannes Hahn scrie:
”Având în vedere gravitatea, frecvența și durata încălcărilor sistemice identificate în cadrul achizițiilor publice, riscul financiar pentru buna gestiune financiară a bugetului Uniunii poate fi considerat ca fiind foarte semnificativ.
În ceea ce privește programele operaționale în cauză, nivelul de implementare prin achiziții publice este estimat la 85%-90%. Ținând cont de acest lucru, precum și de faptul că unele proceduri de achiziții publice pot să nu fie afectate de încălcările sistemice, o estimare rezonabilă a nivelului potențial de risc pentru bugetul UE poate corespunde cu 70% din fondurile alocate acestor programe.
Astfel, suspendarea a 70% din angajamentele UE pentru aceste programe operaționale poate fi considerată o măsură proporțională.
În cazul în care anumite programe operaționale nu sunt aprobate până la momentul în care Comisia ar înainta Consiliului această măsură, ar putea fi propusă suspendarea corespunzătoare a aprobării programelor operaționale în cauză.”
Ce programe sunt vizate, care este miza financiară
Potrivit propunerii formulate de comisarul Johannes Hahn, programele care urmează să fie ”protejate” de UE vor fi:
- Programul Operațional de Mediu și Eficiență Energetică
- Programul Operațional Transport Integrat
- Programul Operațional de Dezvoltare a Teritoriului și Așezărilor
Valoarea fondurilor de coeziune alocate Ungariei este de 21 miliarde euro.
Suplimentar, dacă Budapesta nu reușește să ajungă la un acord cu Comisia Europeană până la sfârșitul anului 2022, va pierde și 4,64 miliarde de euro din fondurile de recuperare post-pandemie, iar accesul la cele 24,3 miliarde de euro granturi alocate PNRR maghiar va rămâne în continuare sub semnul întrebării.
Scurt istoric al discuțiilor UE – Ungaria pe tema protecției bugetului UE
- Pe data de 24 noiembrie 2021, Comisia Europeană a solicitat Ungariei, în temeiul articolului privind protecția bugetului UE din Regulamentul de Condiționalitate, o serie de informații legate de proiectele finanțate cu fonduri europene.
- Guvernul de la Budapesta a răspuns pe 27 ianuarie.
- Pe 27 aprilie 2022, Comisia a notificat Ungaria cu privire la anumite probleme sesizate. Comisia a mai solicitat Ungariei să furnizeze informații și date specifice și temeiurile legale pe care și-a întemeiat deciziile. Au fost puse, de asemenea, întrebări cu privire la potențiale probleme legate de independența justiției.
- Ministrul maghiar al Justiției a răspuns notificării pe 27 iunie, completând răspunsul cu informații suplimentare pe 30 iunie și 5 iulie. În răspunsurile sale, ministrul a reproșat Comisiei că (1) nu asigură tratament egal între statele membre, (2) nu explică suficient pe ce surse își bazează constatările, (3) se bazează pe evaluări anterioare fără să țină cont de informațiile transmise de Ungaria, (4) nu clarifică suficient de ce consideră că anumite situații reprezintă încălcări ale legii
***
