Deficitul rezultat din schimburile comerciale externe ale României pe anul 2012 a fost de circa 9,6 miliarde euro, valoare foarte apropiată de aceea din 2011, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Exprimat în lei ( în conformitate cu metodologia UE), soldul negativ a crescut de la 40,9 miliarde lei la 42,7 miliarde, dar exprimat în euro s-a diminuat de la 9,67 miliarde la 9,56 miliarde.
Urmare a devalorizării monedei nostre naționale față de moneda unică europeană cu circa cinci procente, rezultatele mai mari cu 4,5% pe partea de exporturi și cu 4,6% pe partea de importuri au intrat, de puțin, în teritoriul negativ la cuantificarea în euro ( -0,5% la export și -0,6% la import). Practic, comerțul exterior a stagnat, în linie cu toată economia.
Urmare a acestui fapt, exporturile nu au mai constituit un motor pentru creșterea economică, la fel ca în perioada 2009 – 2011, când avansul schimburilor externe a fost semnificativ și s-a îmbunătățit în structură. Între 2011 și 2009, creșterea exporturilor fusese de peste 55%, comparativ cu doar 40% pe partea de importuri, ceea ce a permis limitarea deficitului comercial și îmbunătățirea gradului de acoperire.
Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate a crescut după anul 2009, dar ritmul de recuperare a decalajului s-a diminuat considerabil. Anul trecut, s-au obținut cam șase lei exporturi la fiecare șapte lei importuri. Soldul FOB/CIF s-a plafonat sub pragul de 10 miliarde euro, deși a crescut la valoarea exprimată în lei.
Gradul de deschidere al economiei față de exterior, măsurat prin raportarea valorii cumulate a exporturilor și importurilor la PIB, s-a plafonat în 2012 ( cu un ușor recul) sub nivelul de 75%. Anterior, avusese loc o creștere semnificativă a relațiilor economice cu partenerii externi, în pofida recesiunii pe care au traversat-o majoritatea țărilor din UE, cu care derulăm circa 70% din comerțul exterior.
Pe parcursul anului trecut, soldul negativ rezultat din schimburile cu țările partenere a fluctuat considerabil. Minimele s-au înregistrat în noiembrie, ianuarie și februarie sub sau puțin peste o jumătate de miliarde de euro), în timp ce valorile lunare maxime au fost atinse în octombrie, mai și august, când au depășit pragul de 1 miliard de euro.
Interesant este că aproape trei sferturi din exporturile românești au fost constituite de produse din grupele ”mașini și echipamente de transport” ( 40,4% din total) și ”alte produse manufacturate” (34,1%). La acestea s-au adăugat produsele chimice (6,6%) și combustibilii minerali plus lubrifianții (5,5%), în timp ce produsele agroalimentare, băuturile și tutunul au reprezntat doar 7,5% iar materiile prime și materialele 5,9%.
De altfel, pe segmentul de mașini și echipamente de transport, România are un deficit nesemnificativ, mai mic de un miliard de lei la importuri de 82 miliarde lei. Nici pe zona de alte produse manufacturate nu rezultă un impact negativ major, cu mai puțin de 3 miliarde lei la importuri de 71,3 miliarde lei. Contrar aparențelor, doar ceva mai mult de trei miliarde lei sold negativ apare și la produsele agroalimentare.
Realitatea este că deficitul provine aproape exclusiv din zona de produse chimice ( -20,4 miliarde lei sau aproximativ 48% din total deficit) și combustibili (-18,7 miliarde lei sau 44% din deficit). Adică din faptul că, prin privatizări neinspirate și prin neglijarea investițiilor și a piețelor desfacere, am pus pe butuci partea de industrie chimică și petrochimică.
