Evoluţia tehnologică și cererea în creştere, pe fondul deprecierii dolarului, au declanșat o tendință de scumpire accentuată a metalelor de bază, începând din 2016.
Tendința ar putea fi atenuată doar de începutul declinului creşterii economice globale, dar nu neapărat şi în privinţa metalelor folosite la bateriile electrice, potrivit unui studiu Coface.
Preţul zincului s-a dublat, cel al aluminiului a crescut cu 37%, în timp ce prețurile la cupru și nichel au crescut cu 44% și respectiv 53%, de la începutul anului 2016 până în prezent.
Cea mai mare creştere, de patru ori, a înregistrat-o cobaltul.
Previziuni
Previziunile pentru următorii doi ani spun că aluminiul s-ar putea scumpi cu 2%, în ciuda măsurilor protecționiste ale SUA.
Prețul cuprul ar putea crește cu 2,4%, al nichelul cu 18%, iar al zincului cu 14%, potrivit modelului de estimare al Coface.
Oțelul ar fi singurul al cărei preț ar putea scădea, cu 19%, din cauza măsurilor protecționiste americane, a supracapacității de producție, dar și a deficiențelor de management ale companiilor chineze, cărora „le lipsește disciplina în plafonarea producției în perioadele cu prețuri în scădere”, șide supracapacitate, spune un comunicat al companiei de consultanță citate.
„Toate semnalele sugerează că economia mondială a trecut de nivelul maxim de creştere şi, în teorie, acest lucru este posibil să exercite o presiune descendentă asupra preţurilor, începând din 2019. Pe termen scurt, tensiunile în creştere vor continua cu siguranţă să împingă preţurile în sus. De acest lucru vor beneficia principalele metale de bază folosite în producţia de baterii şi componente electronice, tot mai cerute”, spune Coface.
Cazul cobaltului
Preţul cobaltului a crescut exponenţial datorită utilizării acestuia în bateriile electrice cu viaţă lungă şi a creşterii producţiei de vehicule electrice cu autonomie tot mai mare.
Vânzările de vehicule electrice vor creşte co 1,9% în 2025 faţă de 2015, până la 31 de milioane de unităţi, potrivit previziunilor McKinsey, citate în raportul Coface.
Ca urmare, cererea de cobalt datorată vehiculelor electrice va creşte de peste 17 ori în 2025 faţă de 2017, până la 570 de kilotone
Problema cobaltului este că exploatarea minereului respectiv este foarte dependentă de cea a nichelului, cuprului şi platină, fapt care ar putea pune presiune mai ales pe scăderea preţului nichelului.
Ţintele de producţie de cobalt mai mari vor duce la o abundenţă a ofertei de nichel pe piaţă, fără o corespondenţă reală a cererii pentru acesta, mai spune raportul Coface.
Piața metalelor în România
În România, piața metalelor este în creștere în 2018, dar commerțul internațional înregistrează deficit.
Cifra de afaceri generată de piața externă a înregistrat o creștere de 17,5 puncte procentuale în aprilie 2018 față de aprilie 2017 și o stagnare pe piața internă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), citate de Coface.
„Evoluția prețurilor producției industriale este ascendentă, indicele pe total din aprilie 2018 (piața internă și externă) fiind în creștere cu 10,5 puncte procentuale față de aprilie 2017”, a precizat Nicoleta Mărunțelu, analist financiar senior la Coface România.
Principalii parteneri UE destinatari ai vânzărilor României de metale au fost, în 2017:
- Germania, cu 23% din totalul valorii vânzărilor către UE,
- Italia (14%) şi
- Ungaria (9%).
La achiziţia de metale, principalii parteneri ai ţării noastre sunt:
Germania – cu 24% din totalul valorii metalelor aduse din UE,
Italia (22%) şi
Franţa (8%).
Valoarea vânzărilor de metale către ţările UE a fost în creştere cu 18,7%, în 2017 faţă de 2016, până lamai mult de 5,3 miliarde de euro, iar valoarea achiziţiilor de metale a fost în creştere cu 17,7%, până la mai mult de 7,9 miliarde de euro, potrivit datelor INS, care includ alături de „metalele comune” şi „articolele din metale”.
