Coaliţia internaţională continuă ofensiva aeriană în Libia. O rachetă a lovit o clădire din Tripoli care se pare că ar fi adăpostit centrul de comandă al forţelor lui Gaddafi. Jurnaliştilor li s-au arătat ruinele acestei clădiri, dar nu se ştie deocamdată dacă există victime în urma bombardamentului. Coaliţia formată din SUA, Marea Britanie şi Franţa continuă atacul aerian asupra trupelor loiale colonelului Gaddafi, sub mandatul ONU de impunere a unei zone aeriene fără zboruri deasupra Libiei. Oficiali americani au declarat că Muammar Gaddafi însuşi nu este o ţintă a atacurilor aeriene, acestea fiind îndreptate contra armatei sale şi a sistemelor de apărare antiaeriană. La Pentagon, viceamiralul de marină William Gortney a declarat că acţiunea militară, care a început sâmbătă, este eficientă în a distruge capacităţile de apărare antiaeriană ale regimului de la Tripoli. Acţiunile au început sâmbătă după-amiaza, cu raiduri aeriene franceze care au tras asupra unor ţinte din estul ţării. Au fost urmate de peste 100 de rachete de croazieră, lansate de navele de război şi submarinele americane şi britanice. Secretarul de stat american Robert Gates a spus că SUA vor continua să joace un rol în operaţiunile militare contra forţelor lui Gaddafi, dar nu va fi un rol foarte important. (BBC News)
15.000 de victime în Japonia doar în prefectura Miyagi. Poliţia japoneză a anunţat că numărul total al celor decedaţi, în Japonia, după cutremurul şi valul de tsunami de acum 9 zile, a ajuns la 8.450, iar numărul celor dispăruţi este de 12.931 de persoane. O veste bună a venit după ce o femeie de 80 de ani şi nepotul ei au fost găsiţi în viaţă, între ruinele din oraşul Ishinomaki. În plus, continuă eforturile de răcire a reactoarelor de la centrala nucleară din Fukushima. Inginerii lucrează încă pentru a reconecta la sursele de curent electric sistemele de răcire ale reactoarelor distrruse de tsunami. Chiar dacă reuşesc, nu există nicio garanţie că sistemele vor funcţiona. Experţii spun că operaţiunea improvizată de stropire cu apă a reactoarelor, cu furtunul unor cisterne ale pompierilor, ar putea continua luni de zile, în acest ritm. Aparent, reactorul numărul 3, care a avut cele mai multe probleme, ar fi stabilizat de duminică, după ce anterior oficialii au avertizat că ar putea fi nevoie să elibereze în aer vapori radioactivi, pentru a scădea presiunea în reactor. (BBC News)
Preşedintele yemenit demite guvernul. Ali Abdullah Saleh şi-a demis cabinetul, după protestele a mii de oameni contra regimului său. Anunţul a venit după ce zeci de mii de oameni au participat la funeraliile a zeci de protestatari împuşcaţi vineri. Anterior, ambasadorul yemenit la ONU a fost unul dintre oficialii care au demisionat în semn de protest faţă de uciderea demonstranţilor. Cel puţin 45 de persoane au fost omorâte vineri, după ce oameni îmbrăcaţi în haine civile au tras asupra manifestanţilor antiguvernamentali. Deşi a demis guvernul, preşedintele Saleh a cerut cabinetului să rămână în funcţie până la numirea unui alt executiv. Preşedintele a fost pus în faţa a numeroase demisii după înăbuşirea revoltei de vineri, care a provocat furie şi nemulţumire în ţară. (BBC News)
Referendum în Egipt pentru schimbări constituţionale. Rezultatele parţiale ale referendumului organizat în o treime dintre provinciile egiptene arată o participare masivă la vot şi un vot majoritar în favoarea schimbărilor constituţionale, pentru a elimina restricţiile asupra drepturilor şi libertăţilor civile. Potrivit rezultatelor anunţate până la această oră, în 11 din cele 29 de provincii între 65% şi 90% dintre alegători au votat în favoarea schimbărilor. Criticii acestor măsuri se tem că rezultatele referendumului vor permite Frăţiei Musulmane să câştige teren în faţa zecilor de partide politice noi, în alegerile parlamentare şi prezidenţiale care urmează. Rezultatele parţiale arată o participare foarte mare la vot, de 70%, după decenii de apatie ca răspuns la represiune. (Guardian)
Alegeri locale în Franţa. Scrutinul electoral, considerat un test pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare de anul viitor, a adus la vot, în o parte din cele 100 de cantoane ale ţării, mai puţin de jumătate dintre alegători. Estimările au arătat că Partidul Socialist (PS) ar fi câştigat 30%, urmat de Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, al lui Sarkozy), sub 20%, şi foarte aproape ar urma Frontul Naţional, de extremă dreaptă, revigorat de Marine Le Pen, fiica preşedintelui fondator Jean-Marie Le Pen, cu 15-17%, în creştere de la 12%, cât a obţinut în alegerile regionale din 2010. Un partid de stânga şi ecologiştii au fost creditaţi fiecare cu 8%-10% dintre voturi. Scrutinul a atras puţin entuziasm din partea alegătorilor, interesul public fiind concentrat în aceste zile asupra evenimentelor din Japonia şi Libia. (Telegraph)
Reţea de terorişti venezueleni şi iranieni, la uşa SUA. Vizita preşedintelui american Barack Obama în America de Sud a arătat posibilitatea unui parteneriat promiţător între SUA şi Brazilia. Vizita sa ar fi trebuit să se concentreze şi asupra altor state din regiune, iar administraţia americană ar trebui să acorde o atenţie sporită faptului că Iranul şi Venezuela complotează pentru a aduce terorismul din Teheran în Occident. Un fost diplomat american scrie în Washington Post că în 22 august 2010, la sugestia Iranului, preşedintele venezuelean Hugo Chavez a găzduit lideri importanţi ai organizaţiei Hamas, Hezbollah şi Jihadul Islamic din Palestina, într-un summit secret, la sediul serviciilor secrete din sudul capitalei. Între cei prezenţi s-a numărat secretarul general al Jihadului Islamic, Ramadan Abdullah Mohammad Shallah, care se află pe lista FBI printre cei mai căutaţi terorişti din lume, liderul suprem al Hamas, Khaled Meshal, şi şeful operaţiunilor Hezbollah, a cărui identitate este păstrată secretă. Pericolul creării unei reţele de terorişti în America Latină este foarte real, spune Roger Noriega, apreciind că autorităţile americane ar putea acţiona pentru a scădea capacităţile lui Chavez de a sprijini terorismul şi Iranul. Ar putea fi invocate acţiuni de spălare de bani, trafic de droguri şi acte specific iraniene. Întrebarea este dacă ar putea acţiona suficient de repede şi de bine pentru a preveni un atac mortal din partea acestor terorişti. (Washington Post)
Nouă state UE vor reforme fundamentale, nu doar salvarea euro. UE riscă în viitor un declin economic puternic şi un şomaj foarte mare, dacă nu ia măsuri dincolo de simpla salvare a monedei unice europene, spun oficiali din nouă state membre. Scrisoarea comună, de cinci pagini, a fost trimisă, înaintea summitului european din această săptămână, preşedintelui Consilului European, Herman Von Rompuy, şi preşedintelui Comisiei Europene, Jose Barroso. Ea este semnată de liderii unor state majoritatea nemembre ale zonei euro: Danemarca, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Olanda, Suedia şi Marea Britanie. Documentul arată că este nevoie de ambiţie şi reforme economice fundamentale pentru toate ţările UE. Declaraţia comună vine după ce 17 state care folosesc moneda unică au agreat, în principiu, asupra unui nou “Pact al Competitivităţii”, care să salveze moneda de la criza datoriilor publice. Ţările UE trebuie să ia măsuri pentru deschiderea pieţelor, promovarea inovaţiilor, liberalizarea întreprinderilor – altfel, va trebui să facă faţă unor probleme de productivitate, şomaj ridicat, pierderea investiţiilor şi declin economic, avertizează grupul celor nouă. (EUObserver)
