sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 aprilie, 2019

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) dorește demararea procedurilor pentru preluarea Arhivei SIPA (fostul serviciu informativ al Ministerului Justiției).

Dosarele din arhiva SIPA conțin secrete din viața profesională a magistraților, dar și din viața personală a acestora.

Primul pas – va cere o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Justiției și cu cei ai SRI, pentru preluarea întregii arhive SIPA și a dosarelor referitoare la relaţia dintre judecători și procurori cu fosta Securitate.


După preluare, istoricii vor realiza câteva studii pe teme referitoare la relația dintre magistrați și Securitate:

  • situație cu judecătorii şi procurorii din evidenţele fostei Securități
  • ”un studiu referitor la relaţia judecători – procurori – organele fostei Securităţi până în 1989, în completarea volumului cercetătorului CNSAS Iuliu Crăcană, <<Dreptul în slujba puterii. Justiţia în regimul comunist din România (1944-1958)>>”
  • cazurile de ofiţeri ai fostei Securităţi pentru care era asigurată intrarea la Facultatea de Drept pe locuri rezervate, fără admitere

Decizia de marți a CNSAS a fost luată în contextul reverificării procurorului general Augustin Lazăr, acuzat că a refuzat, ca procuror în perioada comunistă, eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip din închisoarea de la Aiud.

(Citiți și: Explicațiile lui Augustin Lazăr privind cazul Iulius Filip. Referitor la o eventuală demisie: Credeți că ar fi în folosul societății?)

Secretele magistraților, în arhiva SIPA

SIPA avea ca obiect de activitate colectarea de la deținuți a unor informații privind actele de corupţie din mediul penitenciar, însă în timp s-a dovedit că se ocupa de o sferă mult mai largă de fapte care-i vizau pe judecători, procurori, grefieri, poliţişti şi avocaţi.

Secretele adunate vizau nu doar aspecte legate de viața profesională a acestora, ci și de viația privată, iar de-a lungul timpului a existat suspiciunea că acestea erau folosite pentru șantajarea magistraților.


Serviciul a fost înfiinţat în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, şi trebuia să urmărească eventualele fapte ilegale din penitenciare. În 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al Justiţiei, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.⁠⁠⁠⁠

DGPA a fost desființată printr-o HG din 2006, de fostul ministru al Justiției Monica Macovei, iar o comisie urma să inventarieze această arhivă și apoi să decidă ce anume va ajunge la diferite instituții. Totul s-a prorogat o dată, după care nimeni nu s-a mai ocupat de acest lucru.

Judecătorul Cristi Danileț a explicat ulterior că operațiunea nu s-a finalizat deoarece existau doar doi magistrați în componența Comisiei. Ei ar fi trebuit să stabilească ce se va întâmpla cu fiecare dintre documentele respective, lucru imposibil în mod obiectiv.

Figuri controversate în Colegiul director al CNSAS 

Printre membrii conducerii CNAS (aceștia sunt desemnați de partidele parlamentare, de președinte și de Guvern) figurează și Cazimir Ionescu (73 de ani), propus de PSD, care este inculpat în Dosarul Mineriada și despre care procurorii care instrumentează cazul spun în rechizitoriu: ”În calitate de vicepreședinte C.P.U.N., în 13-15 iunie 1990, Cazimir Ionescu a aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității și a altor persoane din municipiul București”.

Președintele CNSA este Constantin Buchet, propunerea Guvernului.

Acesta a mai fost membru al Colegiului CNSAS, susținut de PRM, dar a demisionat în 2005 în urma unui scandal în centrul căruia s-a aflat liderul de atunci al formațiunii  România Mare, Corneliu Vadim Tudor.

Academia Cațavencu relatase la vremea respectivă că Vadim Tudor i-ar fi furnizat scriitorului Eugen Barbu minore, conform unor documente din arhivele Securității.

Buchet a negat printr-un comunicat informația, încălcând procedurile instituției, însă, ulterior, Colegiul CNSAS a verificat acuzația și a confirmat ceea ce scrisese Academia Cațavencu. Apărătorul lui Vadim Tudor, Constantin Buchet, și-a dat demisia.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cum se descria el, într-o scrisoare – raport de activitate – trimisă lui CV Tudor, în 2002:

“Trebuie sa precizez că, în întreaga mea perioadă de activitate, am încercat ca atitudinea mea publică și activitatea instituțională să fie in consonanță cu spiritul abordării partidului asupra problematicii conținute de Legea 187/1999. De asemenea, am căutat ca abordările, pozițiile mele să fie sincrone cu ideologia politica a PRM, în aceste chestiuni legate de istoria contemporană a României” (sursa – adevarul.ro).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: