La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Cine depreciază leul românesc?

de Aura Socol 16.5.2012

In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema pentru zona euro. Teoretic, cine intra in zona euro nu are si alternativa de a iesi. Nimeni nu stie inca ce rau ar putea fi mai mic. Ca Grecia sa ramana in continuare in zona euro, cu toate problemele ei, tragand dupa ea toata constructia europeana. Sau fara Grecia in zona euro, asta insemnand o schimbare semnificativa de viziune cu privire la fundamentarea insasi a uniunii monetare europene, cu toate riscurile ce pot deriva de aici.

Contextul international din zona euro a determinat o deteriorare masiva a increderii investitorilor, la care se adauga incertitudinile legate de continuarea planurilor de austeritate fiscala impuse in continuare in tarile europene. Acestea sunt cauzele de fond care au condus in primul rand la deprecierea monedei euro, dar si la deprecierea in masa a monedelor nationale ale tarilor din Europa Centra si de Est. Avand in vedere incertitudinile legate de cauzele ce au determinat deteriorarea valutelor, nimeni nu poate spune sigur in acest moment cat timp va continua aceasta tendinta.

Nici Romania nu a facut exceptie de la situatia creata in zona euro. Moneda nationala a atins in ultima perioada niveluri de minim istoric, pe fondul cauzelor descrise mai sus. Totusi, dincolo de socurile externe ce au venit dinspre Uniunea Europeana, trebuie spus ca in Romania au existat si cauze interne care practic s-au suprapus peste primele. Instabilitatea politica din ultima perioada a avut un cuvant greu de spus, cu efecte directe asupra slabirii monedei nationale. Instabilitatea politica a condus la cresterea incertitudinii cu privire la evolutia economiei romanesti, riscul cu privire la eventuale masuri populiste existand inca, chiar daca intr-un grad redus.

Pe de alta parte, pe fond, evolutia cursului de schimb este puternic dependenta de intrarile si iesirile (fluxurile) de capital.

Privind la contextul international din zona euro, am asistat pe parcursul ultimelor saptamani la iesiri de capital din Romania (in general din economiile emergente, nu numai Romania), in conditiile in care intrarile de euro in Romania au scazut in ultima perioada semnificativ. Asa incat evolutia leului in Romania se poate spune ca era oarecum previzibila. In plus, studiile tehnice arata ca moneda nationala este inca la un nivel supraevaluat.

Comparativ insa cu valutele celorlalte tari emergente, se poate spune ca leul romanesc a avut o evolutie relativ stabila, deprecierea leului fiind relativ mica, datorita in principal prudentei politicilor Bancii Nationale a Romaniei. In plus, acordul cu institutiile internationale actioneaza ca o umbrela sub care lucrurile nu pot derapa masiv, datorita „centurii de siguranta” pe care acesta o asigura indirect.

Sa privim insa si cealalata parte a monedei. Un leu depreciat poate ajuta exporturile. Cel putin pe termen scurt, o va face cu siguranta. Exporturi mai mari sunt mai mult decat dezirabile, in contextul in care exporturile au constituit pentru Romania practic motorul cresterii economice din ultima perioada. Nu trebuie uitat insa un principiu de baza in macroeconomie. Stimularea exporturilor prin deprecierea monedei nationale este benefica pe termen scurt, in exclusivitate. Cu alte cuvinte, cererea externa va creste pentru ca marfa este mai ieftina, dar nu si pentru ca e mai buna (cu un leu depreciat, marfa exprimata in euro devine in mod artificial mai ieftina).

Dar acest instrument nu este insa dezirabil si pe termen mediu sau lung. Potrivit teoriei macroeconomice (si confirmate de practica) deprecierea monedei nationale pe termen lung va avea un singur efect: inflatia. In plus, un leu depreciat avantajeaza cererea externa, dar dezavantajeaza cererea interna.

Din cauza „euroizarii” economiei romanesti, deprecierea leului va fi resimtita destul de puternic. Cei care sunt afectati de deprecierea leului sunt cei care au credite in euro, cei care platesc chiria in euro sau facturile exprimate in euro. Si asta pentru ca fiecare euro va fi cumparat cu mai multi lei. Marfurile care provin din import vor fi mai scumpe. Exista sanse reale ca si combustibilii sa se scumpeasca, in conditiile in care preturile acestora sunt extrem de senzitive la evolutia internationala.

*
Aura Socol
este lector universitar doctor la ASE Bucuresti, cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene.
A urmat stagii de specializare si cercetare in integrarea monetara si politici fiscale la London School of Economics U .K., University of Derby, U.K., Joint Vienna Institute, Viena, Center of Excellence in Finante.
A lucrat 2 ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.5.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Primăria Generală împrumută 574 milioane lei ca să refinanțeze datoria publică locală

Vladimir Ionescu

Consiliul Municipal au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000… Mai mult

Stiri

Parchetul General verifică toate dosarele de dispariție de persoane înregistrate în ultimii 10 ani

Vladimir Ionescu

Parchetul General derulează cea mai amplă operațiune de control din istoria Ministerului Public. Sunt verificate, a anunțat procurorul general interimar, Bogdan Licu, toate dosarele, instrumentate… Mai mult

Stiri

Guvernul a făcut lista cu 116 proiecte din marile investiții finanțate din Fondul Suveran. Valoarea acestora – 2 mld. lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, marți, primele 116 proiecte finanțate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare totală de circa două miliarde de… Mai mult

Stiri

Ana Birchall repetă: Ministerul Justiției nu susține funcționarea Secției Speciale ”în această formă”

Vladimir Ionescu

Grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția specială de investigare a magistraților. ”Sunt două concluzii destul… Mai mult

Stiri

Alegeri legislative în Israel – sondajele arată egalitatea principalelor 2 partide

Iulian Soare

Israelienii votează marţi în alegeri legislative dur disputate, în care se înfruntă premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, aflat la putere de un deceniu, şi fostul… Mai mult

Digital

Guvernul a aprobat înfiinţarea Sistemului Informatic Naţional pentru Adopţie. Cost: 10 milioane euro

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat, marţi, prin hotărâre, înfiinţarea Sistemului Informatic Naţional pentru Adopţie (SINA), pentru operaționalizarea căruia va plăti 10 milioane euro. Sistemul ar urma să… Mai mult

Stiri

Senat / Comisia de buget aprobă taxarea temporară a pensiilor mai mari de 7.000 lei

Razvan Diaconu

Comisia de buget a Senatului a votat, marţi, un raport de admitere, cu amendamente, pentru propunerea legislativă care prevede taxarea pensiilor de peste 7.000 de… Mai mult