Cine a strâmbat democrația: Sub 20% reprezentativitate pentru primarii aleși în reședințele de județ

Există o demorcație în care majoritatea (celor care merg la vot) pierde alegerile. E ceea ce partidele politice au decis că trebuie să rămână din democrația românească.

Există o democrație în care aleșii se pot lăuda că au câștigat alegerile chiar dacă au o reprezentativitate de 10-15%. E democrația pe care partidele politicie și alte instituții esențiale ale statului au decis că e potrivită pentru România.

Așa cum era de așteptat de la alegerile într-un singur tur, scrutinul de duminică a adus primari, în majoritatea municipiilor reședință de județ, cu reprezentativitate în jur de 15%.
Au existat și excepții: un oraș ca Galațiul s-a ales cu un primar cu 9% reprezentativitate. Mecanismul e binecunoscut – dar trecem în revistă cifrele, mai mici chiar decât în așteptările pesimiștilor, necesare pentru cronica celor 26 de ani de democrație.

Precum și responsabilii beneficiari ai acestui fel de manifestare a voinței populare.

***

Lipsa de interes față de alegerile locale 2016 s-a concretizat printr-o prezență la urne de 48,43%, mai slabă ca în 2012.

Blatul politic și decizia de organizare a acestor alegeri într-un singur tur, de care se fac responsabili PSD și PNL, sub patronajul președintelui Iohannis, ridică problema reprezentativității majorității noilor aleși, care în realitate au câștigat mandatul cu votul a cel mult 20% din electorat.

Dar nu e vorba numai de electoratul absent : dacă un candidat a fost declarat primar fie și cu 49% din voturile unui singur tur, cei care au pierdut sunt, de fapt, majoritatea celor care au venit la vot.

Despre reprezentativitate, în București și în țară

Alegerile locale 2016, desfășurate într-un singur tur, aduc formal o premieră post-decembristă: PSD câștigă Primăria Generală, o majoritate confortabilă în Consiliul General (în jur de 40% ) și toate cele 6 sectoare, pe fondul celei mai scăzute prezențe la vot înregistrată în cele 42 de mari unități administrative.

În condițiile în care Bucureștiul a înregistrat cea mai scăzută prezență la urne din întreaga țară (33,3% potrivit statisticii BEC), problema PSD poate fi una de reprezentativitate: cele puțin peste 40 de procente ale Gabrielei Firea reprezintă, în realitate, circa 13%  din electoratul bucureștean.

Chestiunea reprezentativității celor care vor fi instalați în fruntea primăriilor se poate pune chiar la nivel național: dintre cei 18.320.473 de alegători înscriși în listele electorale, la urne s-au prezentat 8.872.421de votanți, adică 48,43%.

Pe de altă parte, reprezentativă și semnificativă pentru aceste alegeri locale este chiar lipsa de interes manifestată față de procesul electoral.

Procentul celor care au votat la alegerile locale din 2016 este mai mic decât cel înregistrat la localele din 2012, acolo unde în primul tur au votat 56,26% dintre alegători.

14 județe plus Municipiul București se situează, din punct de vedere al prezenței la vot, sub media națională de 48%.

Exemple semnificative din reședințele de județ: Un oraș ca Galațiul are primar cu reprezentativitate de 9%

O serie de exemple culese din municipii reședință de județ, în cele ce urmează:

• Brașov – George Scripcaru (Independent) – câștigă cu 52.60%  Prezența la vot în municipiu a fost de 37,28% (date oficiale BEC). Rezultă că Scripcaru a obținut votul a 19% dintre brașovenii cu drept de vot.
  
• Sibiu – Astrid Cora Fodor (FDGR) – câștigă cu 57.13% în condițiile în care prezența la vot a fost de  34,61%. Fodor a fost votată de 18% dintre sibienii cu drept de vot.
  
• Timișoara – Nicolae Robu (PNL) – câștigă cu 52.67%, la o prezență la vot foarte redusă, de 28,34%. Robu ajunge primar cu voturile a 15% dintre timișorenii cu drept de vot.
  
• Iași – Mihai Chirică (PSD) – are 46.70% , prezența la urne fiind de 33,68%. Deci, doar 16% dintre ieșenii cu drept de vot au asigurat victoria lui Chirică.
• Galați – Ionuț Pucheanu (PSD) – obține 25,10% , la o prezență la vot de 37,61%. Rezultă un primar cu votul a 9% dintre gălățenii adulti.
  
• Constanța – Decebal Făgădău (PSD) – obține 41.99%, la o prezență de 40,36%, un vot real cu o reprezentativitate de 19%.
• Craiova – Olguța Vasilescu (PSD + UNPR) – scor obținut de 58.48% , prezență la vot de 38,66%, fiind deci votată de 21% dintre craioveni.
• Ploiești – Adrian Florin Dobre (PNL) – scor de 32.77%, prezență la vot 36,11%, deci Dobre a fost votat practic de 11% din electoratul ploieștean.
• Procente similare reale cu reprezentativitate de 11% au mai obținut la Bacău – Cosmin Necula (PSD), la Buzău – Constantin Toma (PSD), și la Reșița – Ioan Popa (PNL).
• În București , Gabriela Firea (PSD) – are 42.79%  la o prezență de 33,31%, rezultând că obține primăria generală cu votul a cel mult 13% din electoratul bucureștean.
  

Responsabilii

Lipsa de reprezentativitate a aleșilor locali este cauzată de organizarea alegerilor într-un singur tur – operațiunea la care principalii actori politici au fost complici :

1-PSD – prin liderii săi din acel moment, Victor Ponta și Liviu Dragnea, care au susținut și forțat prin majoritatea parlamentară PSD-UNPR-ALDE, sistemul de vot într-un singur tur, pentr a-și conserva avantajul primarilor deja aflați în funcții.

2-PNL – a intrat în această complicitate, practicând un dublu discurs, precticat atât de Vasile Blaga cât și de Alina Gorghiu. În realitate, a acceptat aformula într-un singur tur pentru a avea garanția măcar a numărului de primari aflați în acel moment în funcție.

3-Președintele Klaus Iohannis. Deși președintele este foarte sensibil în discursuri la reprezentativitatea populară – el însuși fiind beneficiarul unei astfel de rrprezentativități prin alegerea în două tururi prin vot direct – președintele a făcut un compromis cu clasa politică și nu a solicitat arbitrul Curții Constituționale asupra reprezentativității pe care o presupune caracterul democratic al scrutinului. Solicitarea sa ar fi avut cei mai mari sorți de izbândă, căci ar fi pus Curtea în situația de a se pronunța pe fond.

5- Curtea Consdtituțională care, invocând motive de procedură, a refuzat să judece pe fond cauza ridicată de jurnalistul Liviu Avram. Dacă ar fi riscat să judece cauza alegerilor într-un singur tur pe fond, ar fi avut de ales între a decide/sau nu că o reprezentativitate de 15%, cum avem astăzi, e la fel de democratică precum cea în 2 tururi de scrutin, în care 50% plus unu din cei prezenți la vot se pronunță asupra candidatilor.

Calculele de mai sus ignoră cutumele de care toate personajele țin cont în alegeri : anume că la toate alegerile din 2 tururi, prezența în turul al doilea e mai mare – factori de psihologie socială influențând această prezență.

La fel de adevărat, însă este și că nimic din toate acestea nu poate scuza comportamentul electoral al maselor, care au refuzat să voteze în ciuda evidenței că mobilizarea poate totuși sparge socotelile partidelor chiar și într-un singur tur. După cum nicio explicație nu poate fi oferită în cazul apariției târzii, abia spre seară, la urne a președintelui Iohannis.