Eurostat a dat publicității marți raportul ”Cifrele esențiale ale UE”.
Ediția din 2023 descrie situația din Uniune pe baza celor mai recente date (2021 sau 2022,în funcție de sursă), prezentând modul în care statele membre recuperează efectele crizei COVID-19 și suferă impactul agresiunii ruse împotriva Ucrainei.
În ceea ce privește secțiunea referitoare la inflație, prețuri și cheltuieli ale gospodăriilor, România stă bine și foarte bine în comparație cu regiunea sau UE.
Rata inflației în România, peste media UE, dar sub media regiunii
Inflația în UE a fost relativ modestă în perioada 2015–2020. Ulterior, aceasta s-a accelerat, iar până în decembrie 2021 atingea o medie UE de 5,3 %.
Acest model a continuat în 2022, pe măsură ce creșterile prețurilor au continuat până la un vârf atins în octombrie, când rata inflației a atins o medie UE de 11,5 %. Prețurile au crescut în UE cu 0,7 % în 2020, 2,9 % în 2021 și 9,2 % în 2022.
Creșteri de prețuri de două cifre au fost observate în 12 dintre statele membre ale UE în 2022, cu cea mai mare inflație anuală în Estonia, de 19,4 %. Cu o inflație de 12% în 2022, România s-a situat deasupra mediei europene, dar în urma vecinilor din regiune – Bulgaria, Polonia, Ungaria.
Rata inflației arată modificarea prețului unui coș al bunurilor și serviciilor de consum.
Prețurile de consum: cele mai mari creșteri din UE la energie și locuirece s-a scumpit cel mai mult în UE în 2022
În 2022, rata globală a inflației a UE (acoperind toate articole) a fost de 9,2 %. Creșterea bruscă a prețurilor totale experimentată în anii 2021 și 2022 nu a fost uniformă, cu diferenţe importante între diferitele componentele care alcătuiesc indicele prețurilor de consum- parte dintre aceste diferențe fiind legate de impactul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.
Prețurile locuințelor, apei și energiei au crescut cu 18,0 % în întreaga UE în 2022, prețurile transporturilor au crescut cu 12,1 % și prețul alimentelor și al băuturilor nealcoolice au crescut cu 11,9 %.
La celălalt capăt al gamei, creșterea prețului educației, sănătății și a îmbrăcămintei și încălțămintei au fost relativ redus (în intervalul 2,0-3,0%), înregistrându-se o singură scădere modestă (cu 0,1%) la preţul comunicaţiilor.
România, cel mai bine la nivelul prețurilor comparate
Indicii de nivel de preț măsoară diferențele de preț între țări; acestea sunt exprimate ca procent din prețurile pentru media UE, care este egală cu 100.
Indicele global al prețurilor a fost cel mai ridicat în Luxemburg, Irlanda și Danemarca, toate cu valori care erau cu peste 40 % peste media UE. Nivelurile prețurilor au fost în jur de jumătate din media UE în România și Bulgaria.
În ceea ce privește nivelurile preţurilor la alimente şi băuturi nealcoolice, ele mai mari au fost în Luxemburg (cu 25 % peste media UE) și cel mai scăzute în România (cu 30 % mai jos).
Un model similar în transport, cu cele mai mari prețuri in Danemarca și Suedia (28 % peste media UE) iar cele mai scăzute în Bulgaria și România (31 % mai jos).
Prețul locuințelor, apei și energiei a prezentat o variație mai mare, de la 94 % peste media UE în Irlanda până la 64 % sub media UE în Bulgaria.
Consumul gospodăriilor a revenit la structura pre-pandemie
În ianuarie 2023, cele mai mari categorii de cheltuielile de consum ale gospodăriilor în UE au fost: alimente și băuturi nealcoolice; locuințe, apă și energie; și transport.
Împreună au reprezentat aproape jumătate (47,1 %) din totalul cheltuielilor. Toate aceste trei categorii s-au caracterizat prin creșteri de prețuri substanțiale în cursul anului 2022, care au stat la baza crizei costului vieții.
Criza COVID-19 a afectat nu numai activitatea economică în ansamblu, dar și modelul de consum al gospodăriilor. La nivelul UE, pondereaa cheltuielilor gospodăriilor pe categoriile legate de obiceiuri de consum și traiul de acasă a crescut între ianuarie 2020 și ianuarie 2021.
După ridicarea restricțiilor COVID-19 consumul gospodăriilor a revenit la structura pre-pandemie.
S-a înregistrat o revenire a cotei de cheltuieli pentru activități în afara locuinței între ianuarie 2022 și ianuarie 2023, în special o creștere de 2,1 puncte procentuale pentru restaurante și hoteluri. Auu fost câștiguri notabile și la cheltuielile pentru recreere și pentru transport (cu 0,7 și, respectiv, 0,5 puncte).
***
