27 aprilie, 2020

Cheltuielile militare la nivel global s-au situat în 2019 la 1.917 miliarde dolari, un record al ultimei decade, potrivit ultimului raport al Institutului suedez de Cercetare pentru Pace (SIPRI), dat publicității luni.

2019 este primul an în care două state din Asia (China și India) se află în topul primelor 3 state din punct de vedere al cheltuielilor militare.

Raportul SIPRI conține și evaluarea potrivit căreia actuala criză provocată de coronavirus va produce și scăderea cheltuielilor militare, majoritatea guvernelor fiind obligate să acorde prioritate cheltuielilor de sănătate și educație.


Potrivit raportului, România este unul dintre singurele 4 state membre NATO care și-au crescut cheltuielile militare cu peste 150% în perioada 2010-2019. Aceste state sunt: Lituania (232%), Letonia (176%), Bulgaria (165%) și România (154%).

(Descărcați AICI raportul SIPRI)

Potrivit raportului, suma totală cheltuită în 2019 în domeniul militar a crescut cu 3,6% față de 2018, cel mai mare procent de creștere anuală din 2010, urcând cheltuielile militare la cel mai înalt punct de după Războiul Rece.

La nivel global, statele au cheltuit 1,917 trilioane dolari în 2019, echivalentul a 2,2% din PIB global sau 249 dolari pe cap de locuitor.

China și India sunt în Top 3

Cei mai mari 5 cumpărători – SUA, China, India, Rusia și Arabia Saudită-  au cheltuit 1,2 trilioane, adică 62% din cheltuielile totale. Doar SUA a cheltuit în 2019 732 miliarde de dolari, adică 38% din totalul cheltuielilor.


Potrivit raportului, contribuții importante la creșterea cheltuielilor militare a SUA au avut personalul militar nou angajat și procesul de modernizare a armamentului convențional și nuclear. Pieter Wezeman, unul dintre autorii Raportului SIPRI, crede că suplimentarea cheltuielilor militare este un semnal de ”reluare a competiției marilor puteri”.

Percepția pare să fie corectă, mai ales că 2019 este primul an în care două țări din Asia sunt în top 3, China având cheltuieli estimate la 261 miliarde dolari (plus 5,1% față de 2018) și India de 71,1 miliarde dolari (plus 6,8% față de 2018).

În ciuda numeroaselor conflicte armate care se derulează în regiune, cheltuielile militare din Orientul Mijlociu au scăzut cu 7,5%, raportul avertizând însă că nu există date certe legate de cheltuielile Siriei, Yemen, Qatar și Emiratelor Arabe.

Creștere rapidă a cheltuielilor în Europa

Cheltuielile militare au crescut în Europa mai rapid decât în orice altă regiune de pe glob, cu 5% față de 2018, sau cu 8,8% față de 2010, la un nivel general de 356 miliarde dolari în 2019.

Cinci dintre primele 15 state ca nivel al cheltuielilor militare sunt din Europa: Rusia (locul 4), Franța (locul 6), Germania (locul 7), Marea Britanie ( locul 8) și Italia (locul 12).

Cele mai mari procente ale creșterii cheltuielilor militare în perioada 2010-2019 se găsesc în statele din Centrul și Estul Europei, acolo unde 4 state au trecut peste 150%: Lituania (232%), Letonia (176%), Bulgaria (165%) și România (154%).

Cei 29 de membri NATO au cheltuit în 2019 suma totală de 1.035 miliarde dolari.

Cheltuieli militare post-Covid-19

Pe măsură ce lumea se pregătește de recesiune, guvernele vor pune cheltuielile militare în balanță cu cheltuielile din Sănătate și Educație. Dr. Nan Tian, cercetător SIPRI, este convins că în anii următori cheltuielile militare vor fi afectate. ”Putem asista la un declin general al acestor cheltuieli în unul până la trei ani”, afirmă acesta.

În Europa, NATO și-a încurajat deja membri să își mențină în continuare nivelul cheltuielilor militare, în ciuda șocului economic provocat de coronavirus.

(Citiți și: ”Jens Stoltenberg cere statelor NATO să își mențină nivelul cheltuielilor de apărare”)

În 2019, ținta de 2% cheltuieli de Apărare a fost respectată de numai 9 state membre NATO, potrivit raportului anual al Alianței. Aceste 8 state sunt: SUA (3,42% din PIB), Bulgaria (3,25% din PIB), Grecia (2,28% din PIB), Marea Britanie (2,14% din PIB), Estonia (2,14% din PIB), România (2,04% din PIB), Lituania (2,03% din PIB), Letonia (2,01% din PIB), Polonia (2% din PIB).

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: