Indicele de încredere în economie al Asociației CFA România s-a consolidat în teritoriul pozitiv, deși sondajul pe ianuarie al analiștilor anticipează un deficit bugetar de 7,4% din PIB în 2021, peste proiecția de 7,16% la care guvernul a construit bugetul de stat.
„Este a treia lună consecutivă de creștere substanțială a încrederii în economie”, spune Adrian Codîrlașu, vicepreședintele Asociației CFA România, în raportul acesteia publicat marți.
Totodată, analiștii se așteaptă la creșterea primei de risc cerute de investitori în titlurile de stat românești, ca și la cea a costurilor împrumuturilor statului la termen de 5 ani, până la 2,47%.
Totuși, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani ar urma să scadă marginal până la 3,05%, de la nivelul actual de 3,18%, din data raportului. (Randamentul este invers proporțional cu prețul titlurilor, care denotă interesul investitorilor).
Încredere în scăderea inflației și a cursului euro
Încrederea în economie vine la pachet și cu anticipațiile privind o inflație în scădere pe orizontul următoarelor 12 luni (februarie 2022 față de februarie 2021) până la 2,58%, atât față de nivelul actual (2,99%) cât și față estimarea anterioară (2,64% în ianuarie 2022 / ianuarie 2021).
Analiștii își consolidează și anticipațiile optimiste privind evoluția cursului euro: media pe ianuarie este de 4,9742 lei/euro pe orizontul următoarelor 12 luni, de la 4,9825 lei / euro – cea a estimărilor din decembrie (după 4,9906 în noiembrie, 4,9996 în septembrie, 4,9777 în august, 4,9582 în iulie și 4,9608 lei / euro în iunie).
Alte estimări:
- PIB real în 2021: +3,6% (+3,3% estimarea anterioară);
- Impactul economic al crizei coronavirus se va mai prelungi doar până în trimestrul 2 (trimestrul 4 estimarea anterioară);
- Datoria publică va ajunge la 51% din PIB în 12 luni;
- Adoptarea euro este așteptăată în 2029;
- Tot mai mulți participanții la sondaj consideră pretul proprietăților imobiliare din marile orașe este supraevaluat (63% din participanți față de 56%, în decembrie).
Încrederea în economie a crescut până la nivelul din vara anului 2019
Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România a crescut cu 5,3 puncte până la valoarea de 55,7 puncte, similară celei din vara plină de speranțe a anului 2019 și consolidându-se poziția în teritoriul optimismului de peste 50 de puncte.
Indicatorul este însă inferior cu 8 puncte față de ianuarie 2020. Componenta de anticipații a ajuns la un nivel confortabil de peste 66 de puncte, cel mai mare din ultimii 5 ani.
Metodologia
Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România cuantifică anticipaţiile analiştilor Chartered Financial Analyst (CFA®) din România şi a candidaţilor pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a lunii, iar Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:
- Condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și la piața muncii;
- Anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an privind mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
Titlul Chartered Financial Analyst (CFA®) este unul dintre cele mai prestigioase din lume pentru profesioniştii din domeniul financiar şi este administrat de către CFA Institute.
Programul CFA este un program post-universitar, care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii și standardelor profesionale, al analizei situațiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei și evaluării diverselor instrumente financiare și de investitii.
Astăzi, în lume exista peste 170.000 de deținatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliați la cele peste 152 societăți membre ale CFA Institute.
CFA România are peste 250 de membri, majoritatea deținători ai titlului de CFA® sau candidați pentru unul din cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.
Profesioniștii membri ai CFA România lucrează pentru instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public, instituții de învățământ, companii, etc.
