fbpx

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

Ceva e putred, și nu în Danemarca: Numărul de alegători, aproape egal cu numărul de rezidenți și triplu față de cei care alimentează bugetul

de Marin Pana , 23.9.2020

În prima lună din acest an, România consemna oficial prin instituțiile abilitate, un număr de alegători, aproape egal cu numărul de rezidenți. Adică, simplificat, la 19,3 milioane de trăitori în țară avem pe liste aproape 19 milioane de votanți.

Semnificativ, dacă impozitele și taxele provin direct sau indirect din activitatea a circa 5,5 milioane de persoane cu forme legale. Numărul de potențiali beneficiari de prestații sociale trece de 22 de milioane, adică este de patru ori mai mare.

Câți suntem, după rezidență și după domiciliu

La 1 ianuarie 2020, România avea o populație rezidentă de 19.318 mii persoane și o populație după domiciliu de 22.175 mii persoane, potrivit datelor comunicate oficial de INS. Diferența de 2.857 mii persoane constituie o problemă majoră, cu implicații care merită abordate și analizate mai atent.

Explicația acestei stări de fapt, precum și a faptului că nu se poate face strict nici măcar diferența dintre cei doi indicatori de populație constă în definițiile oferite de statistica oficială, în conformitate cu metodologia europeană. Din definiții rezultă că suntem siguri că avem peste 22 milioane de cetățeni cu acte românești, dar mai puțin 19,3 milioane dintre aceștia figurează drept rezidenți (mai sunt și rezidenți străini).

Numărul populației rezidente (stabile), la o dată determinată, este calculat conform metodologiei și reglementărilor internaționale în domeniu și cuprinde totalitatea persoanelor care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România.

Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. Altfel spus, populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii.

Diferenţele de ordin metodologic între cei doi indicatori:

La plăcinte înainte, la război înapoi

De reținut, Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială (ANPIS) lucrează ca referință cu o populație a României (potențiali beneficiari) stabilită pentru anul 2020 de exact 22.170.586 persoane.

Conform INS, la 1 ianuarie 2020, în România figurau cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani, 4.138,1 mii persoane cu domiciliul în țară. Fără a face „farmacie”, prin diferență, parcă ar trebui mai degrabă să avem 18 milioane de votanți și nu 19 milioane, cu toți cei plecați în străinătate.

În treacăt fie spus, ar fi interesant de lămurit cum rămâne cu cei aproximativ o jumătate de milion de copii care ar avea dreptul la alocație dar nu figurează în scripte ca atare. ANPIS avea în evidențe 3.624.728 beneficiari (copii) de alocație în luna ianuarie 2020 și 3.512.031 în august 2020.

Oricum, simplificat, circa trei milioane de persoane sunt juridic cetățeni ai statului român, cu drepturile aferente dar nu stau în țară ci în străinătate. Drepturi aferente fiind drept de vot fără obligația de a plăti impozit în țară, dreptul copiilor de a beneficia de alocații chiar dacă părinții lucrează pe salarii bune și plătesc taxe prin țări occidentale și dreptul părinților de a primi pensii din sumele strânse în baza contribuțiilor strânse de la angajații din țară și a impozitelor plătite în România (solidaritate parțială între generații).

Tot simplificat, pentru cei circa șase milioane și ceva de oameni care desfășoară o activitate taxată în România ( am adăugat la salariați și alte categorii din economia de piață) pot să decidă la alegeri de trei ori mai multe persoane. Alte cam cinci milioane au muncit pentru țară cândva, dar aproape opt milioane nu prea rezultă cum ar fi contribuit la bugetul statului român, deși sunt adulți cu drept de vot.

Aceste realități ar cam trebui să ne dea de gândit, România fiind, ca de obicei, un caz marginal din perspectiva uzanțelor internaționale în materie. Mai ales într-un context dificil în care toți se înghesuie să beneficieze cât mai repede de cât mai mult și în număr cât mai mare, dar la achitat nota de plată se merge pe principiul biblic dâmbovițean: „Cei patru apostoli, erau trei, Luca și Matei, unul dintre ei.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Fost șef al Astra Asigurări și soția sa, condamnați în prima instanță

Vladimir Ionescu

Fostul director al companiei Astra Asigurări Radu Mustățea (foto) a fost condamnat de Tribunalul București la 4 ani, 8 luni și 10 zile de închisoare… Mai mult

Europa

Absențele de la muncă au revenit la nivelul anterior pandemiei, în Trim. III – s-a redus semnificativ șomajul tehnic și s-a renunțat la vacanțe

Iulian Soare

Absențele de la muncă, motivate și nemotivate, au coborât în trimestrul al III-lea al anului trecut la nivelul anterior pandemiei. S-a revenit din șomajul tehnic… Mai mult

Europa

Președintele Joe Biden a fost păzit de 150 de soldați ai Gărzii Naționale infectați cu COVID, la ceremonia de învestire

Iulian Soare

Între 150 și 200 dintre soldații Gărzii Naționale, aduși pentru asigurarea siguranței președintelui Joe Biden în ziua învestirii în funcție, au fost testați pozitiv privind… Mai mult

Europa

Timișoara și Cluj Napoca în topul mondial al orașelor în care se poate trăi sănătos

Adrian N Ionescu

Timișoara și Cluj-Napoca Două orașe din România au fost plasate în prima jumătate a unui clasament cu 40 de localități mari, la nivel mondial, în… Mai mult

Stiri

Radu Gavriș, înlocuit din funcția de coordonator al campaniei de luptă anti-Covid la Poliția București

Vladimir Ionescu

Radu Gavriș (foto), a fost demis luni din funcția de coordonator al acțiunilor anti-Covid la nivelul Poliției Capitalei, a anunțat ministrul de Interne, Lucian Bode,… Mai mult

Stiri

Dan Barna: Bugetul României este sub o presiune foarte mare

Vladimir Ionescu

Bugetul României este sub o presiune foarte mare, în momentul de faţă, din cauza necesităţii de a ne încadra în acel deficit de 7% agreat… Mai mult

Stiri

Ministerul Economiei: Aproape 60% din dosarele de granturi pentru capital de lucru au fost procesate

Alexandra Pele

Ministerul Economiei a procesat în ultima săptămână peste 3.800 de solicitări de granturi pentru capital de lucru, numărul de cereri admise fiind de 3.124. Astfel,… Mai mult