fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

La obiect

Salariile în plină pandemie: August 2020 – câștigul net, diminuat cu aproape trei procente față de iulie

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2020 a fost de 5.337 lei, cu 131 de lei sau 2,4% mai… Mai mult

09.10.2020

Analiză

Revenirea României – în Raportul BM: indicatorii din 2021 față de momentul intrării în criza Covid

Datele incluse în raportul de toamnă al Băncii Mondiale „COVID-19 and Human Capital” prin care se aduce la zi prognoza referitoare la țările din Europa… Mai mult

07.10.2020

Ceva e putred, și nu în Danemarca: Numărul de alegători, aproape egal cu numărul de rezidenți și triplu față de cei care alimentează bugetul

de Marin Pana , 23.9.2020

În prima lună din acest an, România consemna oficial prin instituțiile abilitate, un număr de alegători, aproape egal cu numărul de rezidenți. Adică, simplificat, la 19,3 milioane de trăitori în țară avem pe liste aproape 19 milioane de votanți.

Semnificativ, dacă impozitele și taxele provin direct sau indirect din activitatea a circa 5,5 milioane de persoane cu forme legale. Numărul de potențiali beneficiari de prestații sociale trece de 22 de milioane, adică este de patru ori mai mare.

Câți suntem, după rezidență și după domiciliu

La 1 ianuarie 2020, România avea o populație rezidentă de 19.318 mii persoane și o populație după domiciliu de 22.175 mii persoane, potrivit datelor comunicate oficial de INS. Diferența de 2.857 mii persoane constituie o problemă majoră, cu implicații care merită abordate și analizate mai atent.

Explicația acestei stări de fapt, precum și a faptului că nu se poate face strict nici măcar diferența dintre cei doi indicatori de populație constă în definițiile oferite de statistica oficială, în conformitate cu metodologia europeană. Din definiții rezultă că suntem siguri că avem peste 22 milioane de cetățeni cu acte românești, dar mai puțin 19,3 milioane dintre aceștia figurează drept rezidenți (mai sunt și rezidenți străini).

Numărul populației rezidente (stabile), la o dată determinată, este calculat conform metodologiei și reglementărilor internaționale în domeniu și cuprinde totalitatea persoanelor care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România.

Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. Altfel spus, populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii.

Diferenţele de ordin metodologic între cei doi indicatori:

La plăcinte înainte, la război înapoi

De reținut, Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială (ANPIS) lucrează ca referință cu o populație a României (potențiali beneficiari) stabilită pentru anul 2020 de exact 22.170.586 persoane.

Conform INS, la 1 ianuarie 2020, în România figurau cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani, 4.138,1 mii persoane cu domiciliul în țară. Fără a face „farmacie”, prin diferență, parcă ar trebui mai degrabă să avem 18 milioane de votanți și nu 19 milioane, cu toți cei plecați în străinătate.

În treacăt fie spus, ar fi interesant de lămurit cum rămâne cu cei aproximativ o jumătate de milion de copii care ar avea dreptul la alocație dar nu figurează în scripte ca atare. ANPIS avea în evidențe 3.624.728 beneficiari (copii) de alocație în luna ianuarie 2020 și 3.512.031 în august 2020.

Oricum, simplificat, circa trei milioane de persoane sunt juridic cetățeni ai statului român, cu drepturile aferente dar nu stau în țară ci în străinătate. Drepturi aferente fiind drept de vot fără obligația de a plăti impozit în țară, dreptul copiilor de a beneficia de alocații chiar dacă părinții lucrează pe salarii bune și plătesc taxe prin țări occidentale și dreptul părinților de a primi pensii din sumele strânse în baza contribuțiilor strânse de la angajații din țară și a impozitelor plătite în România (solidaritate parțială între generații).

Tot simplificat, pentru cei circa șase milioane și ceva de oameni care desfășoară o activitate taxată în România ( am adăugat la salariați și alte categorii din economia de piață) pot să decidă la alegeri de trei ori mai multe persoane. Alte cam cinci milioane au muncit pentru țară cândva, dar aproape opt milioane nu prea rezultă cum ar fi contribuit la bugetul statului român, deși sunt adulți cu drept de vot.

Aceste realități ar cam trebui să ne dea de gândit, România fiind, ca de obicei, un caz marginal din perspectiva uzanțelor internaționale în materie. Mai ales într-un context dificil în care toți se înghesuie să beneficieze cât mai repede de cât mai mult și în număr cât mai mare, dar la achitat nota de plată se merge pe principiul biblic dâmbovițean: „Cei patru apostoli, erau trei, Luca și Matei, unul dintre ei.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Șeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, din Poliția Română, pus sub control judiciar

Vladimir Ionescu

Marius Eduard Moise, comisar şef în cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost pus luni sub control judiciar, de către procurorii… Mai mult

Stiri

Eurostat: România, cea mai mare creștere la nivelul UE, în august, a lucrărilor de construcții

Raluca Florescu

România a înregistrat în august o creștere anuală de 12,4% a lucrărilor de construcții, cea mai mare la nivelul statelor membre, după cum reiese din… Mai mult

Stiri

Oficial: Capitala întră în scenariul roșu pentru 14 zile – școlile, restaurantele și teatrele se închid, purtarea măștii devine obligatorie și pe stradă

Vladimir Ionescu

Masca devine obligatorie în toate spațiile publice din Capitală, iar cursurile se mută în online, începând de marți, ora 00.00, conform măsurilor anunțate luni de… Mai mult

Stiri

Directorul medical Spitalului Colentina a demisionat. Unitatea este acum în totalitate destinată pacienților Covid

Vladimir Ionescu

Sabina Zurac (foto) a demisionat din poziția de director medical al Spitalului Colentina, vineri, înainte de anunțul autorităților potrivit căruia unitatea va trata exclusiv pacienți… Mai mult

Stiri

RePatriot App – aplicația care conectează românii de pretutindeni cu oportunitățile de acasă

Vladimir Ionescu

RePatriot anunță luni lansarea unei aplicații care apropie românii de pretutindeni – RePatriot App, cu ajutorul căreia ”poți fi mereu conectat cu oportunitățile pe care… Mai mult

Stiri

NASA și NOKIA instalează o rețea 4G pe Lună

Razvan Diaconu

Pentru a-și atinge obiectivul fixat pentru anul 2028 – acela de a crea o bază lunară care să poată susține prezența umană permanentă – NASA… Mai mult

Stiri

IMM-urile pot aplica de joi pentru graturi destinate capitalului de lucru de maximum 150.000 de euro

Raluca Florescu

Începând de joi, ora 10.00, IMM-urile locale se pot înscrie pentru accesarea de granturi pentru capital de lucru cu valoare de maximum 150.000 de euro,… Mai mult