În raportul Asociației Nucleare Mondiale (AMN) se arată că cererea de uraniu pentru alimentarea reactoarelor nucleare va crește la nivel global cu 28% până în 2030 și să se dubleze până în 2040, pe măsură ce noi centrale nucleare vor fi date în funcțiune, transmite Reuters.
Interesul pentru energia nucleară a crescut de când Rusia a invadat Ucraina şi multe ţări îşi doresc alternative la aprovizionarea cu resurse energetice rusești, scrie în raportul bianual al AMN asupra combustibilului nuclear.
„De la începutul următorului deceniu, trebuie să intre în producţie mine noi, pe lângă livrări tot mai mari”, se arată în comunicat.
Producţia globală de uraniu a scăzut cu un sfert, până la 47.731 de tone din 2016 până în 2020 şi s-a redresat uşor, până la 49.355 de tone anul trecut, se arată în raport.
După ce un cutremur şi un tsunami din 2011 au distrus centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia, în cel mai mare dezastru nuclear din lume de la Cernobîl, cu 25 de ani în urmă, ţările au închis zeci de reactoare.
Capacitatea nucleară globală la sfârşitul lunii iunie 2023 era de 391 gigawaţi de energie electrică (GWe), produși în 437 de unităţi, alţi 64 Gwe fiind în construcţie.
Capacitatea nucleară instalată este de aşteptat să crească cu 14% până în 2030 şi cu încă 76%, până la 686 Gwe, până în 2040, se arată în raport.
Capacitatea va creşte nu numai prin reactoare noi, dintre care mare parte sunt planificate în China şi India, ci şi prin extinderea duratei de viaţă a centralelor existente.
”Mai multe ţări cu flote mari de reactoare, cum ar fi Canada, Franţa, Japonia, Rusia şi Ucraina, permit instalaţiilor existente să funcţioneze până la 60 de ani, iar în SUA, până la 80 de ani”, se arată în raport.
Reactoarele modulare mici, care sunt mai uşor şi mai ieftin de construit, câştigă, de asemenea, teren. Cererea de uraniu pentru centralele nucleare este de aşteptat să crească la 83.840 de tone până în 2030 şi la 130.000 de tone până în 2040, de la 65.650 în acest an.
Preţul spot al uraniului a crescut de peste două ori în ultimii trei ani, dar a scăzut cu mult de la un vârf de 140 de dolari pe livră, atins în 2007.
Săptămâna aceasta, uraniul a fost cotat la 60,75 dolari/livră, în creştere faţă de 56,25 dolari în urmă cu aproximativ o lună, potrivit companiei de cercetare de piaţă şi consultanţă UxC.
România își dezvoltă capacitățile nucleare
În cele două unitățile de la Cernavodă se produce în jur de 17% din energia electrică consumată în România. Statul român și-a asumat să investească în energia nucleară pentru a acoperi până la 40% din consumul economiei și al populației.
România și-a propus să dezvolte sectorul energiei nucleare cână la acoperirea a 40% din cererea internă. În prezent Nuclearelectrica cu cele două reactoare de la Cernavodă produce aproximativ 17% din energia electrică consumată în România.
Programul de investiții prevede finalizarea a încă două reactoare nucleare la CNE Cernavodă și implemenatrea de mini-centrale nucleare, modulare, împreună cu firma americană NuScale.
Dezvoltarea industriei nucleare românești va beneficia de asistența și finanțarea SUA. Astfel, în noiembrie 2022, Export-Import Bank of the United States (EXIM) a emis două scrisori de intenţie cu o valoare totală de trei miliarde de dolari pentru exporturi americane ce vor fi utilizate pentru proiectul centralei nucleare de la Cernavodă şi, în data de 16 mai, a emis o nouă scrisoare de intenţie pentru Fluor şi NuScale, în valoare totală de trei miliarde de dolari, pentru proiectul reactorului modular mic de la Doiceşti, România.
„Scrisorile de intenţie indică disponibilitatea de a considera finanţarea unei anumite tranzacţii de export, însă finanţarea pentru aceste potenţiale tranzacţii nu a fost aprobată de Consiliul Director de la EXIM. Suntem nerăbdători să continuăm să avansăm cu aceste potenţiale oportunităţi de finanţare”, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Reta Jo Lewis, preşedinta EXIM Bank SUA.
***
