Analiză

Pensiile: dispunerea exclusiv electorală a creșterilor, bugetul românesc și modelul grecesc

Valoarea punctului de pensie a crescut în ultimii trei ani cu circa 10%, în timp ce salariul mediu brut din care se percep taxele necesare… Mai mult

07.07.2019

La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020

de Marin Pana , 18.11.2018

România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de doar 0,5% din PIB, în uşoară creştere faţă de anul precedent, ne-am plasat alături de Cipru şi am profitat de scăderea surprinzătoare consemnată de Letonia (0,44% din PIB, în cădere liberă după ce bifase 0,63% din PIB cu un an mai devreme).

Pe fondul constrângerilor bugetare şi al implicării încă relativ reduse a sectorului privat, am ajuns la doar o şesime din obiectivul fixat de Uniunea Europeană pentru anul 2020 şi ne-am plasat sub nivelul maxim atins în 2008 (0,55% din PIB). Faţă de situaţia din 2014 ( anul în care am revenit la acelaşi nivel al PIB ca înaointe de criză), lucrurile au stat cu mult mai bine în sectorul privat (0,29% din PIB faţă de doar 0,16% din PIB) dar s-au deteriorat marginal în sectorul public (de la 0,22% din PIB la 0,21% din PIB).

Dacă se face raportarea nivelului alocărilor pentru cercetare ca pondere în PIB al României la media UE 28, se poate observa o înrăutățire a situației, de la circa 30% în anul 2008 până la mai puţin de 19% în 2014, urmată de o revenire spre 25% în 2017 ( încă nu avem datele pentru media UE dar se observă că ele s-au păstrat aproape constante în ultimii ani).

Practic, a devenit destul de evident sectorul de cercetare-dezvoltare nu poate să ţină pasul cu creşterea economică şi cu practica europeană, ceea ce ne menţine în starea de piaţă de desfacere pentru produsele altora şi forţă de muncă ( încă) mai ieftină pentru industrializarea produselor gândite şi cu valoare adăugată mare încasată de alţii.

Una peste alta, datele ne plasează cu totul în afara obiectivelor fixate prin strategia Europa 2020. Nici vorbă să creștem, odată cu Europa spre obiectivul de 3% din PIB sau măcar să ne menţinem în apropierea unor ţări din fostul bloc estic precum Cehia (1,68% din PIB), Ungaria (1,21% din PIB), Polonia (0,97% din PIB) sau chiar Bulgaria (0,78% din PIB) – date valabile pentru anul 2016.

Este un punct slab de importanţă majoră în strategia economică, de natură să ne compromită șansele de a avansa spre o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare.

Care ne explică în bună parte deficitul de competitivitate şi nu ne permite să facem faţă cu succes concurenţei externe. Inclusiv din partea unor produse venite din ţările fostului bloc estic, care ne concurează pe pieţele occidentale şi ne produc un deficit tot mai mare în balanţa externă.

(Citiți și: ”Politizare până la moarte: Cercetarea și noua ei lege. Ad Astra acuză incompetența oficialilor”)

De reţinut, Bulgaria, plecată de la un nivel mai mic decât cu al nostru la intarea în UE (0,43% din PIB faţă de 0,51% din PIB), ne-a depășit și ne-a lăsat mult în urmă, deşi a slăbit cadenţa de la 0,96% în 2015 la doar 0,78% în 2016, ceea ce arată că şi progresele trebuie consolidate şi confirmate în timp. De asemeni, statul care a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în primii zece ani după aderarea la UE, Slovacia, a fost şi primul din valul său de aderare care a intrat în Zona Euro, în anul 2009. Totuşi, a redus motoarele de la 1,18% în 2015 la 0,79% în 2016.

Pentru referință, ar fi utilă și o comparaţie între țările nordice din topul alocărilor pentru C&D şi țările mai vechi membre UE din sudul continentului. Alăturarea ne oferă imaginea capacității de a genera o creștere sustenabilă a nivelului de trai şi a importanţei cunoaşterii în dezvoltarea de noi tehnologii. Sintetic, se face astfel demonstrația că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

Structura sumelor cheltuite     

În anul 2017, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din România doar 4,3 miliarde lei. Din păcate, dintre acestea, aproape 91% au reprezentat cheltuieli curente și numai 9% cheltuieli de capital (ponderile erau de 82% și 18% în urmă cu cinci ani). Privind în structură, sumele cheltuite pentru echipamente și aparatură s-au situat la 61,8% din totalul cheltuielilor de capital (77,5% în urmă cu cinci ani).

Cât privește structura sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare la nivel național, mai mult de jumătate au provenit din fonduri publice, aproape 36% de la întreprinderi ( în scădere de la circa 40% în anul precedent) și undeva spre 8% au venit din străinătate. De reţinut, mai puțin de două procente din banii alocați în total au revenit sectorului de învățământ superior, pe fondul unei slabe corelări între formarea din facultăți și necesităţile concrete din procesele de producție.

Una peste alta, datele anunţate oficial ne spun că ar trebui să alocăm din fonduri publice ( de unde, la ponderea încasărilor bugetare actuale în PIB?) mult mai mult pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare şi să acordăm facilităţi mult mai consistente sectorului privat pentru dezvoltarea firmelor C&D.

Deocamdată, nivelul foarte scăzut al sumelor alocate pentru dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare constituie o lipsă majoră, inclusiv pentru convergenţa mult dorită cu nivelul de dezvoltare din Occident. Va greva asupra ritmului de dezvoltare economică, pe măsură ce avantajele de preţuri şi costuri locale se vor epuiza şi ne va trimite, pe termen mediu și lung, în aşa-numita capcană a venitului mediu, prin care vom rămâne în permanenţă la o distanţă respectabilă de media europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Angels Den Funding: Numai un start-up din zece are acces în România şi la finanţare şi la mentoring, la standarde internaţionale

Adrian N Ionescu

Doar 10% din start-up-urile din România are acces, simultan, la finanţare şi la mentoring la standarde internaţionale, potrivit unei analize a platformei Angels Den Funding,… Mai mult

Stiri

Asta-i: mai puțin de jumătate din profesorii candidați la titularizare au obținut note peste 7

Vladimir Ionescu

Rata notelor peste 7 obţinute la titularizare este, înaintea analizării contestațiilor, de 46,86%, mai mică decât cea de anul trecut (47,40%). Anul acesta, Ministerul Educației… Mai mult

Stiri

Tendinţă răsturnată: Creşte din nou atractivitatea fondurilor mutuale de obligațiuni, pe seama nevoii de bani a Guvernului

Adrian N Ionescu

Fondurile deschise de investiții românești (mutuale) de obligațiuni au înregistrat subscrieri nete de peste 240 de milioane de lei în iunie 2019, faţă de 110,8… Mai mult

Europa

Londra cere înființarea unei misiuni europene de protecție maritimă în Golful Persic

Iulian Soare

Londra a anunţat că vrea să înfiinţeze, împreună cu state membre UE, o misiune de protecţie maritimă la Golful Persic, după ce Iran a imobilizat… Mai mult

Stiri

Vasile Ciurchea, urmărit penal în dosarul informatizării Casei de Sănătate, numit președinte interimar al CNAS

Vladimir Ionescu

UPDATE: Premierul Viorica Dăncilă a informat presa că a semnat decretul de numire a lui Vasile Ciurchea (foto) în poziția de președinte interimar la Casa… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a virat tranșa de 14,54 ml euro promisă Republicii Moldova

Iulian Soare

Comisia Europeană a alocat marți 14,54 milioane euro pentru Republica Moldova, sumă necesară aplicării Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanțării programelor de educație și formare… Mai mult

Europa

Boris Johnson, ales președinte al Partidului Conservator și premier al Marii Britanii

Iulian Soare

Boris Johnson a fost ales în funcția de președinte al Partidului Conservator și premier al Marii Britanii, a anunțat marți Parlamentul de la Londra, potrivit… Mai mult