fbpx

La obiect

Green Deal: România are capacități de stocare a gazelor de seră de 11.000 de ori mai mari decât stochează în realitate

Atingerea țintei UE de neutralitate climatică (zero emisii nete de gaze de seră)  implică eforturi considerabile inclusiv de stocare a acestora, dar datele din România privind… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Locuirea în UE – România, cu cele mai aglomerate locuințe și cu facilități amânate de constrângerile bugetare

România este țara din UE cu cea mai mare pondere a persoanelor care locuiesc în condiții de supraaglomerare, potrivit datelor publicate pentru anul 2019 de… Mai mult

10.01.2021

La obiect

România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult

07.01.2021

Politizare până la moarte: Cercetarea și noua ei lege. Ad Astra acuză incompetența oficialilor

de Mariana Bechir , 26.8.2018

După modificări succesive ale reglementărilor din domeniul cercetării, coaliția PSD – ALDE a abordat vara aceasta și Legea cercetării.

Proiectul a fost postat pe site-ul ministerului condus de Nicolae Burnete și a fost criticat deja de aproape toți actorii importanți:  Ad Astra – principala asociație nonguvernamentală din domeniu, președintele Klaus Iohannis, rectorii celor mai importante universități, Alianța Organizațiilor Studențești etc.

De menționat: România este singurul stat din UE la care finanțarea cercetării a scăzut an de an ca pondere în PIB, până a ajuns la 0,48%: jumătate cât ultima clasată, Bulgaria. Și cu o pondere a cercetătorilor la mia de locuitori de numai 0,92%: față de 2,25% cât are Bulgaria. 

(Citiți și: ”Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate”)

Aproape toți l-au considerat un document menit să definitiveze politizarea acestui sector fundamental pentru competitivitate și creștere, sector vulnerabilizat prin fiecare intervenție în domeniu a celor trei cabinete PSD – ALDE.

(Citiți și:Cercetarea românească: Evaluatorii internaționali sunt eliminați din procesul de evaluare a proiectelor”)

Principalele modificări cu impact negativ

  • UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării) nu va mai avea rolul de principală agenție de finanțare a cercetării – conducerea conducerea programelor din PNCDI (Programul Național de CDI) va putea fi făcută de autoritatea de stat sau de instituții și unități, nu și de UEFISCDI. Potrivit Asociației Ad Astra, măsura va diminua capacitatea administrativă de gestionare a competițiilor pentru finanțarea cercetării  din PNCDI.
  • În plus, UEFISCDI este o structură profesionistă, recunoscută național și internațional, în timp ce autoritatea de stat este o instituție politică, ceea ce va favoriza clientelismul și finanțarea arbitrară a cercetării. Efectul posibil, semnalat și de președintele Klaus Iohannis, este riscul ca politizarea managementului cercetării să împiedice “afilierea la instituții europene care grupează agențiile independente de finanțare a cercetării, cum este, de exemplu, Science Europe” și să facă imposibile “colaborările de tip joint-calls / joint-programmes cu agențiile independente de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării din alte țări”.
  • Proiectul nu clarifică rolul pe care-l vor avea ulterior consiliile naționale de cercetare, dezvoltare și inovare.
  • Facilitarea acordării directe de fonduri către instituții (publice și private deopotrivă) reduce transparența alocării fondurilor pentru proiecte individuale de cercetare, principiu-cheie în finanțarea pe bază de performanță a activității de cercetare științifică.
  • Mecanismele de finanțare instituțională de bază și de finanțare instituțională complementară de susținere a performanței, introduse în 2011, sunt eliminate, atrage atenția Ad Astra. Rămâne doar Programul Nucleu, adresat exclusiv Institutelor Naționale de Cercetare și Dezvoltare (INCD-uri). S-ar ajunge, constată asociația, la finanțarea netransparentă, neconcurențială, destinată exclusiv INCDurilor.
  • În contextul renunțării la finanțarea instituțională de performanță, modificările privind Programul Nucleu vor afecta puternic și cercetarea din universități.

Pentru că autoritățile nu reușesc să gândească un cadru coerent, cu politici care să determine impact pozitiv pe termen lung, asociația Ad Astra, compusă din cercetători români ce activează în țară sau în străinătate, a schițat un set de măsuri și prevederi legislative ce ar putea duce la redresarea domeniului. Propunerile au fost preznetate miercuri.

Înaintea legii, evaluarea institutelor de cercetare și reformarea organismelor consultative

Întregul demers – modificarea legii cercetării și legislația subsecventă – trebuie să se bazeze pe trei principii, spun cei de la Ad Astra:

  • Finanțarea urmează performanța
  • Transparență totală în alocarea banului public
  • Stabilitatea și predictibilitatea finanțării

Înaintea schimbării reglementărilor, precizează asociația, trebuie parcurse însă câteva etape esențiale:

  • evaluarea obiectivă a tuturor Institutelor și Infrastructurilor de Cercetare din România, inclusiv a celor din subordinea instituițiilor de învățământ superior, a Academiei Române și ale Academiilor de ramură (INCD-urile au fost evaluate o singură dată, în perioada 2011 – 2012). Toate evaluările trebuie realizate cu evitarea strictă a conflictelor de interese, folosind experți independenți în domeniu și într-un mod cu totul transparent.
  • analiza modului in care este pusă în practică strategia națională de cercetare și a rezultatelor intermediare ale acesteia
  • reforma profundă a Consiliilor din subordinea MCI/MEN

Măsuri pentru a limita intervenția politicului în consiliile consultative

În ceea ce privește reformarea organismelor consultative, pentru a se evita pe viitor repolitizarea lor (cum s-a întâmplat în ultimul an și jumătate), Ad Astra propune o metodologie de numire a membrilor Consiliului Naţional al Cercetării
Ştiinţifice (CNCS) și Colegiului Consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi Inovare (CCCDI).

(Citiți și: Guvernul nu renunță – Organismele consultative din Cercetare vor fi “reorganizate”. Vor fi aleși alți membri, pe o metodologie nouă)

Prevederi pentru blocarea intervenției brutale a miniștrilor:

  • Unui ministru i se interzice schimbarea a mai mult de șapte membri, și nu mai repede de 2 ani de la numire (prevedere ce nu se aplică pentru numirea inițială), argumentând necesitatea schimbării
  • Numirile noilor membri, propuși de ministru, pot fi blocate prin votul a 2/3 din cei rămași, alături de o explicație publică, dacă asupra acestora planează suspiciuni în privința integrității morale, competențelor științifice sau de orice altă natură care nu ar fi compatibile cu statutul de membru

Propunerile Ad Astra pentru păstrarea și recuperarea talentelor

Resursa umană neperformantă existentă deja în sistem, sub forma unor posturi pe perioadă nedeterminată, trebuie stimulată să performeze, să treacă printr-o reconversie profesională, sau să fie disponibilizată. O metodologie în acest sens va fi propusă de CNCS și CCCDI.

Stimularea resursei umane este afectată de ușurința cu care se acordă posturile permanente, problemă ce derivă parțial din cadrul legal. Propunerea: posturile pe perioadă nedeterminată să fie scoase la concurs având ca cerință minimă de eligibilitate ca aplicantul să fi câștigat minim o competiție națională sau internațională, cu buget alocat proiectului de minim 100.000 euro.

Cercetătorii cu vârste peste 65 de ani (vârsta standard de pensionare) să nu fie menținuți pe post decât cu condiția atragerii de proiecte în calitate de director de proiect (din competiții naționale sau fonduri private), care să le permită cel puțin asigurarea salariului propriu.

Mecanisme propuse de Ad Astra pentru asigurarea stabilității și predictibilității în finanțarea cercetării

  • Mecanism multianual de finanțare a proiectelor de cercetare. “Este inadmisibil ca bugetele proiectelor de cercetare desemnate câștigătoare în cadrul competițiilor naționale să fie reduse drastic și/sau reeșalonate din mers, sau chiar în momentul contractării, în lipsa unor situații de forță majoră care să impună acest lucru. Intervenții brutale de acest fel pun sub semnul întrebării buna gestionare a banului public de către MCI care încalcă recomandările experților evaluatori.” 
  • Organizarea competițiilor naționale de proiecte de cercetare. Prin restructurarea UEFISCDI și transparentizarea completă a activității acesteia va rezulta singura Unitate Executivă din subordinea MCI, care va gestiona 50% din bugetul ministerului.
  • Anual se vor aloca minim 300 milioane lei pentru lansarea competițiilor de tip Post-doctorat (PD), Tinere Echipe (TE) și Proiecte Complexe Exploratorii (PCE), contractarea urmând a avea loc în același an, la maxim 8 luni de la depunerea proiectelor. Acestea se vor adresa diferitelor categorii de cercetători și anume: celor care și-au susținut teza de doctorat în ultimii 4 ani (PD), în ultimii 8 ani (TE) sau mai mult de 8 ani (PCE), cu mențiunea că cei eligibili pentru competiția PD sau TE pot alege să concureze în competiția TE, respectiv PCE.

Lansarea programului competițional Tennure-Track Romania (TTR)

Ad Astra propune un mecanism de finanțare, inspirat din modelele existente în SUA și China, pentru repatrierea talentelor, împreună cu know-how-ul dobândit în afara țării:

  • Oferirea unor stimulente financiare consistente pentru (re)integrarea în sistemul românesc de cercetare pe trei paliere: entry level (TTR-EL), experienced researcher (TTR-ER) și senior researcher (TTRSR).
  • Țintește cercetătorii care sunt angajați de minim 3 ani cu normă întreagă într-o instituție din afara României.
  • Va funcționa similar modelului american de „tennure-track”, în care cercetătorului i se va pune la dispoziție un „fond-start”, în valoare de 500.000 euro pentru TTR-EL, 1 milion euro TTR-ER și 1,5 milioane euro pentru TTR-SR, pentru o perioadă de 5 ani, după care se va face o evaluare a activității de cercetare întreprinse și se va decide transformarea contractului pe perioadă determinată semnat cu instituția gazdă într-unul pe perioadă nedeterminată, sau întreruperea sa.

„Fondul-start”

  • Este destinat cheltuielilor necesare pornirii noului grup de cercetare și este la discreția totală a directorului de proiect, care este însă obligat să participe cel puțin la un interval de doi ani la competițiile naționale de proiecte de tip PD, TE sau PCE. La
    evaluarea de 5 ani, cercetătorul trebuie să fi câștigat minim un proiect cu buget de minim 100.000 euro.
  • Este coordonat de CNCS, și bugetat în cadrul procentului de 50% din fondurile MCI alocate competitiv.
  • Competițiile, pe toate cele 3 paliere, vor fi anuale.
  • Condițiile minime de eligibilitate vor fi de trei ori mai mari decât cele cerute directorilor de proiecte de tip PD, TE, PCE pentru corespondentele lor din cadrul TTR, respectiv TTR-EL, TTR-ER și TTR-SR.
  • Legislația națională în domeniul abilitării va fi modificată, astfel încât câștigătorii unor granturi TTR să aibă automat dreptul de a conduce doctorate.
  • Bugetul anual al TTR va fi de 300 milioane lei. Acesta va permite finanțarea a 66 de proiecte distribuite astfel: câte două proiecte finanțate pentru fiecare din cele 11 domenii definite în prezent pentru competițiile naționale de tip PCE, pentru fiecare din cele trei scheme de finanțare.
  • Bugetul de 300 milioane ia în calcul derularea simultană a trei competiții din fiecare schemă (prin urmare, bugetul pentru primul și al doilea an de la lansarea competițiilor în noul format va fi diminuat proporțional).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.8.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Ministrul român de Externe: Arestarea lui Navalnîi, inacceptabilă. Președintele Consiliului European cere eliberarea imediată a disidentului

Iulian Soare

Bogdan Aurescu, ministrul român de Externe, a declarat  că reținerea disidentului Alexei Navalnîi la revenirea în Rusia este ”inacceptabilă”, iar ”represiunea împotriva opoziției, doar pentru… Mai mult

Europa

Alexei Navalnîi – arestat la întoarcerea în Rusia

Iulian Soare

Alexei Navalnîi, cel mai important opozant al lui Vladimir Putin, a revenit duminică seara în Rusia, după cinci luni petrecute în Germania, unde a fost… Mai mult

Stiri

Memorandum pentru aprobarea principalilor ordonatori de credite ai bugetului de stat pentru Strategia fiscal-bugetară pentru 2021-2023

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de vineri un memorandum cu tema: Aprobarea de către Guvern a ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat ale… Mai mult

Europa

Germania, Franţa și Marea Britanie avertizează Iranul să nu înceapă producerea de uraniu metalic metalic

Vladimir Ionescu

Trei puteri europene – Franța, Germania și Marea Britanie – au avertizat Iranul, sâmbătă, să nu înceapă să producă uraniu metalic drept carburant pentru un… Mai mult

Europa

Datoria Italiei ar putea urca în 2021 la un nou record postbelic – 158,5% din PIB

Vladimir Ionescu

Datoria publică a Italiei ar putea urca în acest an la un nou record postbelic, de 158,5% din PIB, depăşind nivelul de 155,6% din PIB,… Mai mult

Europa

Ministrul german de Externe: Persoanele vaccinate anti-Covid ar trebui să aibă acces mai devreme în restaurante și cinematografe

Iulian Soare

Persoanele vaccinate împotriva COVID-19 ar trebui să poată merge la restaurante și cinematografe mai devreme decât ceilalți, a declarat ministrul afacerilor externe al Germaniei, Heiko… Mai mult

Stiri

Pacienții cu boli cronice pot fi programați pentru vaccinare și de medicii specialiști care îi tratează

Vladimir Ionescu

Pacienții cu afecțiuni cronice vor putea fi înscriși în platforma de programări pentru vaccinarea împotriva Covid-19 și de către medicii specialiști care îi au în… Mai mult