Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă de incetitudini, cu numeroase îngrijorări privind finanțarea și schimburile științifice.
Cercetătorii au fost printre cei mai activi în campania pr o-rămânere în Europa, iar unul dintre liderii acestui grup care a pledat pentru UE este chiar fratele celui care a condus tabăra Brexit, Boris Johnson, posibilul viitor premier al UK.
Jo Johnson, cel mai mic din cei patru frați Johnson, este ministru al învățământului superior și al științei.
El a avertizat înainte de Brexit că cercetarea și inovația din Marea Britanie va suferi imens în cazul ieșirii din Uniune și va afecta statutul actual al țării în acest domeniu
„Programele științifice ale UE nu numai că furnizează finanțare pentru universitățile noastre, dar le permit cercetătorilor să lucreze împreună la rezolvarea celor mai mari provocări din vremurile noastre”, spunea Jo Johnson (foto).
Marea Britanie este principala beneficiară a Horizon 2020 – până acum a primit 2,25 de miliarde de euro, în cel peste doi ani de funcționare a Programului și investițiile ar putea ajunge la 10,4 miliarde de lire sterline, dacă se păstrează trendul.
Fondurile
Suma atrasă până acum de Marea Britanie, pentru cercetare, este de 1,8 miliarde de lire sterline și a fost folosită astfel:
- 1,1 miliarde lire sterline au mers către instituțiile de învățământ superior
- 257 de milioane de lires sterline, către IMM-uri
- 270 de milioane de lire pentru organizații de cercetare și alte grupuri
Cambridge a primit fonduri mai multe decât orice altă universitate europeană – 129 de milioane de euro, pentru proiecte care 38 de studii de cercetare în domeniul cancerului, al transplantului de măduvă osoasă, energii regenerabile etc.
David Banks, din grupul Scientists for Britain (pro-Brexit), a combătut aceste temeri ale celor pro-Euro: “Există 16 țări din afara UE care sunt parte a Horizon 2020 – putem foarte bine să devenim al 17-lea stat. Ei (cei pro-UE, n. red.) susțin că o să ni se inetrzică acest lucru, ceea ce este un nonsens.”
Schimburile științifice
Puțini însă dintre cei care lucrează în domeniu sunt optimiști – 16% din banii de cercetare din universități și 15% din personalul acestora provin din UE.
“Va fi foarte dăunătoare (ieșirea din UE – n. red.)”, a declarat pentru Nature Jonathan Butterworth, de la University College London, care lucrează la experimentul ATLAS de la Large Hadron Collider (din Geneva, Elveția).
„E o zi foarte neagră pentru cercetarea britanică”, comenta și profesorul Mark Reed, imediat după aflarea rezultatului referendumului.
Ceea ce doresc cercetătorii acum este ca politicienii să le garanteze că nivelul actual al finanțării se va păstra indiferent de ce se va întâmpla în relația cu UE. De asemenea, că cercetătorii europeni vor avea acces pe piața muncii din insulă.
Politicienii care au făcut campanie Brexitului le-au promis cercetătorilor că nu vor pierde nimic, se va păstra și mobilitatea personalului din domeniu, și proporția fondurilor.
Promisiunile sunt însă puțin credibile.
Precedendul Elveția
Brexitul nu înseamnă automat excluderea din Horizon 2020, dar calitatea de membru asociat nu este posibilă dacă Marea Britanie va interzice libera circulație a europenilor, iar aceasta este tocmai principala măsură pe care o așteaptă majoritatea celor care au cerut ieșirea din Uniune.
Oamenii de știință elvețieni, de exemplu, au experimentat numeroase probleme atunci când un referendum din țara lor pentru limitarea libertății de mișcare a croaților a determinat excluderea cercetătorilor elvețieni din programele Horizon 2020.
În 2014, atât horizon, cât și Erasmus, au fost închise pe termen nedefinit pentru cei din țara cantoanelor.
Acum se aplică o soluție provizorie, valabilă până în 2017 – guvernul elvețian plătește pentru oamenii de știință angrenați în programele de cercetare.
„Suntem un beneficiar important al Consiliului European pentru Cercetare și asta a făcut ca în Marea Britanie să vină unele dintre cele mai strălucite minți din Europa și din altă parte.
Noi am beneficiat din asta, economia noastră a beneficiat enorm, și asta ne-a adus stimulare intelectuală și creativitate.
The Royal Society a prezentat anul trecut o analiză care arăta că noi am contrinuit cu 5,4 miliarde de euro la programul anterior Horizon 2020, dar am primit 8,8 miliarde”, a explicat Anne Glover (foto), fost consilier științific principal la Comisia Europeană.
Cercetătorii din UK vor aplica în continuare și nu vor putea fi opriți cât timp nu s-a încheiat procesul ieșirii din UE, însă este de așteptat ca partenerii din UE să fie foarte reticenți, exact din cauza incertitudinilor.
„Dacă aș fi din Italia, Germania sau Estonia și aș fi avut de gând să invit Marea Britanie ca partener, acum m-aș mai gândi o dată”, a mai declarat profesorul Anne Glover.
Urmărește-ne pe Google News
