Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a realizat o cercetare a elementelor de percepţie publică a Serviciului Român de Informaţii din care reiese faptul că aproximativ o treime dintre repondenţi nu au o părere clar conturată despre activitatea SRI.
Cercetarea IRES referitoare la SRI, dată publicităţii miercuri, este prima din seria „Imaginea de brand şi prestigiul internaţional”, care analizează imaginea instituţiilor de putere din România.
Sondajul a fost realizat în perioada 3-4 martie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilist, de 1.657 persoane, cu o marjă de eroare de +/- 2,5%.
“Brandul instituţiilor publice nu diferă în mod fundamental de brandul corporatist. În general, sondajele de opinie au măsurat mai mult încrederea în instituţii publice, indicator important dar nu şi suficient pentru a spune tot despre imaginea unei instituţii publice. Pentru că indiferent de adevăr, imaginea publică are forța realității. Cetățeanul asociază percepţii cu atitudini şi emoţii, iar, într-un final, încrederea publică nu este cauza, ci rezultatul percepţiei publice.”, afirmă Vasile Dâncu, preşedintele IRES.
Incredere, interes, informaţie
Cercetarea IRES se deschide cu două întrebări cu caracter general, 56% dintre repondenţi afirmând că sunt “foarte” sau “destul de” informaţi în legătură cu problemele de interes public, iar 74% considerând că în România lucrurile merg într-o direcţie greşită.
Conform cercetării IRES, 11% dintre cei chestionaţi nu au auzit de existenţa SRI iar 36% nu au auzit de persoana care conduce instituţia- George Maior.
Seria de întrebări specifice continuă doar cu cei 89% dintre repondenţii care au auzit de existenţa SRI, 42% dintre aceştia spunând că nu cunosc atribuţiile Serviciului Român de Informaţii, un alt procent de 32% afirmând că nu ar fi interesaţi să vadă, dacă ar avea această posibilitate, cum se desfăşoară o zi de lucru a unui angajat SRI.
56% spun că nu sunt interesaţi de activitatea curentă a SRI.
Conform studiului IRES, încrederea în SRI, la modul general, se situează în jurul cotei de 50%. Încrederea în corectitudinea deciziilor luate de conducerea Serviciului este de 49%, alt procent de 31% situându-şi răspunsurile la nivelul 3 al scalei de la 1(nu am încredere deloc) la 5 (am foarte multă încredere).
91% dintre participanţii la studiu cred în importanţa activităţilor desfăşurate de SRI, 55% dintre repondenţi au încredere în eficienţa activităţilor SRI, instituţie care inspiră respect pentru 63% dintre aceştia.
Informaţiile despre activitatea SRI sunt culese, majoritar, din mijloacele de informare în masă, fie ele clasice sau moderne (Internet)
Păreri împărţite la întrebarea “este SRI vulnerabil în situaţii de criză?”
Explicabil prin specificul activităţii, doar 39% dintre repondenţi cred că SRI este o instituţie transparentă, acelaşi procent spunând că Serviciul este “o instituţie apropiată de populaţie” şi 32% spunând că SRI este “o instituţie vizibilă în mass-media”.
Majoritatea celor chestionaţi sunt de acord că SRI este o instituţie performanţă (68%), care a evoluat în ultimii 10 ani (63%), ai căror angajaţi sunt competenţi (60%). 53% cred că SRI are dotări adecvate.
Întrebarea cu cele mai echilibrate răspunsuri este “În ce măsură consideraţi că SRI este o instituţie vulnerabilă în situaţii de criză”. Procente egale, 33%, sunt atribuite şi celor care cred că SRI nu este vulnerabil, şi celor care cred că SRI este vulnerabil într-o situaţie de criză. 5% nu au răspuns la întrebare.
Urmărește-ne pe Google News
